Usa maronie
|
03 Feb 2011, 12:23
Post: #1 |
|||
|
|||
Era un weekend plictisitor si , desi era in anul VI si se presupunea ca avea o gramada pe cap, Jess pierduse deja cateva ore bune in camera de zi nefacand nimic. Energia acumulata de la atata stat in fotoliu incepu sa o faca sa se invarta de colo-colo fara nici un rost. In final se duse pana sus in dormitoare si isi lua primele haine care-i picasera in mana - un tricou si niste blugi,peste care aseza roba Astropufilor - apoi cobora in fuga, zise parola potretului si se avanta spre coridoare.
Stia exact unde vroia sa ajunga ! Atata timp petrecut intre peretii acestui castel iti dadeau informatii folositoare de genul: Exista o camera care-ti ofera tot ce vrei, atata timp cat te concentrezi la existenta ei. Era exact langa Camera Bufnitelor, vis-a-vis de un tablou. Desigur, usa care dadea spre camera nu aparea decat daca te tot plimbai pe coridorul acela gandindu-te la ce vrei sa-ti ofere. Urca scarile-n graba, incercand sa se decida ce sa vrea la de camera, si exact cand ii veni o idee in minte si fu cuprinsa de un zambet invingator, dadu de o eleva care statea exact in fata tabloului de langa locul unde se presupunea ca era Camera Necesitatilor. Tusi scurt pentru a-si putea face simtita prezenta. "Ce faci aici ?"se trezi ea intreband-o cu o voce destul de calma, insa privirea o trada. Nu putea sa nu se abtina sa se tot uite inspre peretele gol de unde-ar fi aparut usa. Bineinteles, uitase cu totul de partea cu salutatul. Uitase si pana sa se prezinte. Cand isi dadu seama ca abordase fata cam ... nepotrivit, inrosi putin, insa nu-si schimba expresia fetei. "Cum adica?"intreba aceasta ridicand o spranceana. Jessica isi drese vocea si apoi spuse: "Adica...in primul rand buna. Nu cred ca te-am mai vazut pe-aici,asta inseamna ca esti in anul I sau II. Si..scuza-ma daca te-am 'luat cam tare' . Sper sa nu imi fi inteles gresit tonul." ~For you,I'm Jess. ![]() ![]() Cele mai bune produse! O mare dragoste este de neconceput fãrã o mare inteligenþã; inteligenþa este egalã cu profunzimea sufletului; iatã de ce sufletele mari ating culmile umanismului; tot ele sunt ºi mari inteligenþe. |
|||
03 Feb 2011, 12:33
Post: #2 |
|||
|
|||
Am zambit si am expirat.
- Da, stai linistita. Nu ti-am inteles gresit tonul, am chicotit eu. Fata era clar intr-un an mai mare, intru cat probabil stia ce se afla dincolo de acea usa. - Sti cumva ce este dupa usa aceea? am intrebat. Ea a dat din cap in semn ca nu. Vroiam atat de tare sa intru. Fluturii din stomac incepusera sa zboare prin tot corpul, dandu-mi intentia clara ca vreau sa intru. - Ummm, am spus eu incet, uitandu-ma insistent la acea usa. ![]() |
|||
03 Feb 2011, 12:42
Post: #3 |
|||
|
|||
Jessica isi dadu ochii peste cap,iar apoi spuse pe un ton calm:
"Ei bine,de fapt stiu ce e." incepu vesela. "Aceasta camera se poate transforma in orice ai nevoie. Ea este 'descrisa' ca O camera faimoasa si in acelasi timp foarte utila si folositoare." termina ea,zambindu-i larg lui Candice. Noua Astropufa aproba vorbele Jessicai dand din cap. "Ei bine,pe tine ce te-aduce la Camera Necesitatilor?" intreba aceasta nerabdatoare. Jess incepu sa se incrunte si sa mearga dintr-o parte in alta a coridorului. Apoi se opri,fiind constienta ca era obositoare pentru cei care o priveau - acum Candice. ~For you,I'm Jess. ![]() ![]() Cele mai bune produse! O mare dragoste este de neconceput fãrã o mare inteligenþã; inteligenþa este egalã cu profunzimea sufletului; iatã de ce sufletele mari ating culmile umanismului; tot ele sunt ºi mari inteligenþe. |
|||
03 Feb 2011, 12:54
Post: #4 |
|||
|
|||
Ma uitam la Jessica.
Ce ii puteam spune? Ca sunt foarte curioasa sa stiu ce se afla mai exact dupa acea usa? Ar fi o idee. - Pai, nu stiu. Adica, ma plimbam pe-pe coridor si a aparut deodata aceasta usa si...si.... Nici nu stiu de ce ma balbaiam asa. Probabil eram, stiu si eu, emotionata? Nu, nu ar avea niciun sens. - Dar, sincer, acum ca am dat peste ea, as vrea sa intru, am dezvaluit. Si era foarte adevarat. - Nu stiu daca vi sau nu, dar eu vreau sa intru inauntru. Ma uitam ba la Jess, ba la usa. - Este periculos inauntru! imi spuse Jessica. Banuiam eu. - Tot intru..., am continuat. M-am indreptat spre usa. De fapt, mai aveam un centimetru si ma ciocneam de usa. Am deschis-o incet. Parca se deschise un Rai pentru mine. Totul era atat de luminos! In ciuda faptului ca arata cu o camera de zi comuna, simteam cum o forta pasnica domina terenul din fata mea. Auzeam pasi in spatele meu. - Pai, intrii odata? ma intreba Jessica. Nu credeam ca pana la urma va veni dupa mine, dar oricum nu o cunosteam destul de bine incat sa ii stiu miscarile. ![]() |
|||
03 Feb 2011, 13:44
Post: #5 |
|||
|
|||
Candice ridica din umeri intra. Jessica mergea in spatele ei,fiind sigura ca nu se intampla nimic rau.
Pentru un moment,totul era negru in Camera Necesitatilor. "Hm..Jess?" intreba Candice. I se putea simti glasul tremurat "Sunt aici." "De ce totul e negru?!" intreba ea nedumerita. "Pentru ca trebuie sa iti 'doresti' ceva,ceva de care ai nevoie.Incearca doar." ii sugera Jessica. Atunci Candice inghiti in sec,si statu sa se gandeasca la ceea ce avea nevoie. ~For you,I'm Jess. ![]() ![]() Cele mai bune produse! O mare dragoste este de neconceput fãrã o mare inteligenþã; inteligenþa este egalã cu profunzimea sufletului; iatã de ce sufletele mari ating culmile umanismului; tot ele sunt ºi mari inteligenþe. |
|||
03 Feb 2011, 13:54
Post: #6 |
|||
|
|||
Era dupa-amiaza, iar eu ma plictiseam.
Cum imi placea mie deobicei, ma plimbam pe coridoare. Deodata, o usa aparu in fata mea. Era maronie, din lemn si era total diferita de celelalte. Constienta de tot ceea ce puteam gasi inauntru, m-am indreptat spre ea. Niste pasi grabiti se auzira. Cineva puse mana pe umarul meu. - Ce faci aici? ma intreba Jessica. - Cum adica? am intrebat-o. Eram nelamurita. Adica nu aveam voie sa intru pe o usa, sau ce? ![]() |
|||
03 Feb 2011, 22:01
Post: #7 |
|||
|
|||
- Imi...imi...doresc..., spusesem eu ganditoare. Imi doresc sa...sa fie o camera luminoasa.
Nimic. - Umm. De ce nu merge? am intrebat`o pe Jessica. - Pai, cred ca ai putea sa iti doresti ceva care poate fi solid. Sau lichid. In orice caz, ceva rezistent, raspunse ea. Ceva rezistent...ceva rezistent..., gandeam eu. - Hei! Ce e aia? intreba Jessica aratand spre ceva alb care se vedea in ciuda intunericului. M-am indreptat cu pasi marunti spre acel obiect, urmarindu`l mai bine. - E un intrerupator! am spus fericita. Am apasat incet pe clapita in jos si toata camera se lumina. - WoW! am exclamat eu uimita. ![]() |
|||
« Next Oldest | Next Newest »
|