Niciodata nu e prea tarziu... [RPG]
|
14 Aug 2010, 16:49
Post: #1 |
|||
|
|||
O dupa-amiaza linistita de vara, in Camera de Zi a Cercetasilor.Toropiti de caldura, majoritatea elevilor se retrasesera in dormitoare, iar cei mai studiosi stateau ingropati printre carti, la biblioteca.Briana rasfoia pergamentele de la Aritmantie, bucurandu-se de liniste.'Off... cat de plictisitor, as vrea sa fiu acasa!' se gandi aceasta in timp ce isi cauta niste notite mai vechi.'Unde le-am pus?Frate...' spuse de aceasta data cu voce tare, oricum nimeni nu era prin preajma pentru a o auzi.In urmatoarele minute zeci de pergamente zburara prin camera, dar notitele acelea pareau de negasit.Briana cauta intr-un alt dosar, sperand ca de data aceasta sa le gaseasca, insa, dupa ce examinase fiecare pagina, ajunse la sfarsitul dosarului si privi mirata ultimul pergament.
"O, doamne!Un afis cu SPAS!" striga ea si instantaneu zmulse pergamentul si il citi.In acest timp zeci de imagini i se succedau prin minte: spiridusii care primisera hainele lor, petrecerea de Craciun, intrunirile lor, incercarile de a scapa de clubul inamic ce dorea sa manance acele biete fiinte... Cat timp trecuse de atunci! Cum de putuse sa lase praful sa se aseze peste aceasta cauza nobila?! O lacrima calda i se scurse pe obraz, iar Bree o lasa sa cada, impregnandu-se in tesatura covorului. Nu! Nu putea sa lase lucrurile asa; trecuse mult timp, dar inca mai putea lupta pentru spiridusi, nu era totul pierdut.'As putea sa reincep sa pun afise prin toata scoala, sa adun noi membrii; trebuie sa caut insignele si tiparele pentru hainute, trebuie sa ii regasesc pe vechii membrii!' isi zise increzatoare si se ridica, strangandu-si in graba pergamentele de la Aritmantie si aruncandu-le in rucsac.Putea sa se ocupe mai tarziu de materia ei preferata, nimeni nu o sa se supere daca nu gaseste ea notitele alea blestemate. Intr-o clipa iesi din camera de zi, lovindu-se de un Cercetas cu un teanc de carti in mana, care tocmai dorea sa intre.Il ajuta grabita sa isi adune cartile imprastiate pe jos, iar apoi ii arunca afisul pe care il gasise in dosar. "Ia asta!Citeste-l si vino la sediu daca doresti!" ii striga Bree in timp ce se indeparta privindu-i chipul mirat al baiatului.Se indoia ca va veni, dar totusi ii striga, sperand ca il va auzi: "Monstratio! Acesta e vraja ca sa afli adresa sediului." Apoi se intoarse si incepu sa alerge pe coridor de parca cineva ar fi asteptat-o la sediu.Era absurd, dar simtea ca trebuie sa ajunga cat mai curand acolo. In mai putin de 10 minute ajunse in fata usii, desi se afla intr-o alta aripa a scolii si trebuise sa se opreasca pentru cateva minute pentru a discuta cu profesorul de Aritmantie, care parea extrem de fericit cand ii inmana ultima lucrare, care primise calificativul maxim. Tematoare, apasa incet pe clanta si intra.Nu isi putu stapani un tipat cand zari ca in incaperea care in urma cu un an erau bancute vopsite, asezate in semicerc, se mai aflau doar 2 scaune si o masa veche de lemn, decojita de vreme. Atarnat de peretele estic, un afis imens cu un spiridus imbracat in haine ponosite era sfasiat pe jumatate.Nimic nu mai era la fel, si de parca n-ar fi fost de ajuns socul avut, Bree auzi in spatele ei o voce de fata: "Stiu cum te simti... Trist, nu?" [ Mary Mystery ]
![]() ![]() |
|||
14 Aug 2010, 17:11
Post: #2 |
|||
|
|||
OOC~Sper ca nu e vre'o problema ca am continuat eu..
O dimineata de aprilie..o dimineata oarecare, cu nimic diferita de alta. Un cer senin pe post de acoperamant al domeniilor castelului, impregnat cu un soare zambitor, usor palid, obosit dupa o lupta grea cu intunericul. Bell se trezi devreme, si cobori in camera de zi. Luase cu ea o pana, calimara cu cerneala, niste pergamente si doua carti de Transfigurare: manualul de la ore si o carte pe care o primise de Craciun in urma cu un an. Se aseza pe un fotoliu in fata focului si deschise cartea. Din ea cazu pe jos un mic afis, pe care scria mare S.P.A.S. Un fior ii strabatu tot corpul, pentru ca mai apoi durerea sa se raspandeasca la fel de repede. Era ultimul ei an la Hogwarts..ultimul an in care putea sa lupte pentru spiridusi si drepturile lor. Si ea ce facuse? Uitase de ei..ii abandonase intr'o carte veche cu vraji pentru Transfigurare. Dar trebuia sa invie clubul. Stia ca inca mai e speranta..ca unii membrii se vor intoarce. Nu putea fi totul pierdut. Isi aminti vraja care iti arata unde este sediul clubului si o sopti incetisor. Incepu sa alerge spre cealalta aripa a castelului, cu inima stransa de emotie. Isi aminti de toate intalnirile de acolo..de toti prietenii pe care si'i facuse in cadrul lor..de insignele pentru spiridusi si hainele tricotate..nu! Nu putea fi totul pierdut, mereu exista o a doua sansa. Ajunse in fata usii din mahon si o deschise cu un scarait incurajator. Dar in locul unde trebuiau sa fie pernele, masutele si scaunele nu mai erau acum decat doua scaune vechi si o masa cu vopseaua cojita de trecerea timpului. Toate acoperite de praf. Ofta..si mai lasa o lacrima sa cada pe podeaua plina de colb argintiu. Dar isi lua inima in dinti si incepu sa curete de una singura. "-Curatenius!" sopti ea, cu vocea inecata de lacrimi. Nu putea crede ca totul se dusese pe rapa, ca nimic nu va mai fi la fel ca inainte..trebuia sa lupte..dar cum? Singura nu putea. Cineva intra in camera. O vazu. Era ea, Bree. Singura in acel moment care sigur se simtea la fel ca Bell. Pentru ca pusese suflet in activitatea asta, dar uitase de ea in acelasi timp. "-Stiu cum te simti... Trist, nu?" intreba cercetasa, cu o urma de zambet trist in voce.. |
|||
« Next Oldest | Next Newest »
|