Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Vacante in Vacante, concedii si afaceri
1 2 3 4 5 Next »
/ we're a family

**Agnes Marie Lovel** · (This post was last modified: 12 Feb 2013, 22:06 by Agnes Marie Lovel.)

Just Lovels.
[Image: tumblr_mg1kl93PI61rsrf2to2_250.png]

.

[Image: tumblr_mg1kl93PI61rsrf2to3_250.png]

.

[Image: tumblr_mg1kl93PI61rsrf2to8_250.png]

She wants to go home, but nobody's home.

Refuza sa-si deschida ochii, mai mult, acoperindu-si fata cu o perna. Cafeaua probabil astepta in bucatarie, risipindu-si gustul odata cu aburul, in aerul rece. Isi intinse picioarele pana atinse blatul gros de lemn din capatul patului. La fel facu si cu mainile. Parul cret, pe care habar nu avea de unde il mostenise, ii statea in toate partile.
Poate exagerase cu dormitul. Insa dupa tot antrenamentul acela cu Klaus si Gerald.. orice om si-ar fi dorit un somn lung si odihnitor. Mierea ochilor.
Iesi din dormitor, pentru a intra in cel al fratelui ei. Se aseza pe marginea patului, inca frecandu-si ochii si-l impinse de cateva ori.
" Nu crezi ca ar trebui.. sa te trezesti? Eeste tarziu." bombani Agnes, cu ochii pe jumatate deschisi. Isi lua talpasita de acolo, taraind picioarele in urma sa..

Bucataria. Una din incaperile ei preferate, pe langa camara, dormitor, baie, living. Puse doua felii de paine in prajitorul facut cadou de la Incuiat, fratelui ei; branza, legumele si ceaiul se aflau acum toate pe masuta din bucatarie.
Auzi niste pasi taraiti venind din living. Klaus? Aylee? Ronald? Slujnicele erau plecate, deoarece era duminica. Puse pe masa si un borcan mare cu ciocolata; Cu un sunet mortal, painea sari din prajitor. Agnes isi pozitiona mana pe piept parca spunand "Tu nu pleci nicaieri!"

**Klaus Lovel** · 10 Feb 2013, 21:09

Antrenamentele durasera patru ore, insistase sa stea si el acolo ca sa vada evolutia lui Agnes. Spre surprinderea lui tanara se descurca al naibi de bine, iar asta il incanta. Cum ajunse in camera cum se tranti pe pat si inchise ochii adormind instantaneu. In ultimele nopti nu se prea odihnise, ii reveneau acele vise cu tatal lui care ca deobicei il dadeau peste cap, se puteau numi cosmaruri. Lui ii se paru ca dormise doar cateva minute si auzi vocea lui Agnes, se intoarse cu fata spre cealalta parte si isi lua perna de pe cap aruncand-o spre roscata, spunand:
-Pleaca, apoi se ridica pentru cateva secunde si observa ca tanara chiar plecase. Se tranti iar in pat, insa nu dura mult si sari ca ars de acolo. Isi lua pe el o pereche de blugi, un tricou si cobora scarile conacului. Tinta ii era bucataria, murea de foame. Si chiar la tanc, simti miros de paine prajita. Fura una din prajitor si musca din ea apoi o lasa pe masa.
-Deci, cum a fost la antrenamente? Ti-a placut?

**Aylee L. Lovel** · 10 Feb 2013, 21:40

Se ridica de la biroul mare din lemn intunecat de nuc si facu cativa pasi prin camera. Ii placea noua sa incapere, chiar daca nu se mutase acolo decat de cateva zile. Cand se intorsese in secret din Franta se dusese direct la Castel, cerandu-si inapoi nu doar locul ca Viperina, dar si postul de profesoara de aritmantie. Desi stiuse ca nu va putea sta acolo pentru totdeauna, nu avusese nici o idee ce avea sa faca in continuare. Nu putea sa se duca inapoi acasa. Nu doar ca parintii nu ar fi acceptat-o, dar daca ar fi facut-o, nu s-ar fi schimbat nimic. Ar fi fost in continuare ciudata, copila cu probleme mentale.
Fusese un soc destul de mare pentru ea cand venise Agnes sa ii spuna ca nu numai ca descoperise ca erau rude, de undeva de departe, dar parintilor ei le era mila de ea si doreau sa o adopte. Nu o spusese cu cuvintele acestea, dar stia ca asta era intelesul lor. Isi invinsese paranoia si hotari sa accepte, desi i se paruse ciudat. Demersurile se facura repede si in cam o saptamana totul fu aranjat. Se scursesera 9 zile de cand trecuse pragul camerei sale pentru prima oara si inca nu ii parea rau. Era hotarata ca daca ceva avea sa mearga gresit sa plece si sa nu se mai intoarca. Nu ar fi fost pentru prima oara.
Statul in praf si intuneric, asa cum era mereu in camera ei, ii facu sete. Iesi pe coridor, incercand sa isi adapteze ochii la lumina ce intra pe geamurile mari. Stia ca Agnes si cu Klaus dormeau pana tarziu, caci nu ii auzise de dimineata prin casa. Nu avea nimic cu ei, insa spera ca inca dorm. Sau ca nu se afla in bucatarie, oricum. Cand intra, visele i se spulberasera. Se aflau amandoi acolo, mancand. Se aproprie incetisor de dulapul cu pahare si isi turna niste suc de cirese, cu misari lente si calculate, de parca ar fi fost la vanatoare. Iar ea era vanatul.
-Pofta buna, zise incet.
Inca nu era obisnuita cu prezenta lor si o speriau. Se simtea ca o impostoare in familia aceea. Dar incerca sa fie o impostoare de treaba.

Aylee

**Agnes Marie Lovel** · 10 Feb 2013, 22:03

Era Klaus. Ar fi fugit spre prajitor, insa statea prea bine. Fratele ei lua una din feliile de paine, iar sufletul lui Agnes se rupse cand il vazu muscand sanatos din ea.
" Nu crezi ca ti-ai facut un obicei prost din asta?" intreba, zambind. Puse alte doua felii in prajitor si intre timp o lua pe cea care ramase intreaga. O unse cu ciocolata, musca o data si se gandi ca apoi sa guste si din legume, poate chiar ceaiul. Observa o alta silueta intrand. Agnes se opri din mestecat si zambi. Cand aflase de prezenta ei in Londra, o contacta numai decat. Incercase sa fie cat mai blanda posibil si sa nu o jigneasca..
" Multumim!" raspunse Agnes, simtindu-se deranjata de parul cret ce aproape ii intra in ochi. Lasa felia de paine pe masa, incercand intre timp sa-si prinda parul.
" Nu vrei sa iei masa cu noi?" Era cam tarziu, si nu o putea numi decat gustare. Il lovi pe Klaus in picior. Nu-si dorea o relatie stupida, inchisa si incolora cu Aylee. Dorea sa poata vorbi cu ea la fel de deschis cum o facea cu Klaus, sa se poata certa cu ea cum o facea cu Klaus; iar Klaus era baiat. Deci relatia lor ar fi trebuit sa mearga mult mai bine.

**Klaus Lovel** · 10 Feb 2013, 22:09

Incepu sa rada cand o auzi pe Agnes si spuse:
- Deloc, imi place sa-ti stric planurile. Iar asta o spuse asa pe un ton malefic, dar apoi rase iar. Ii placea sa o tachineze pe sora lui mai mica, mereu o enerva si chiar daca ii placea sa faca asta adora mereu momentele cand putea discuta cu ea despre orice. Isi puse si el dulceata pe felia din care muscase si in cateva secunde o manca rapid, lua o gura din ceai si aproape se ineca cand se deschise usa. O analiza pe noua venita, nu ii se parea ca se simtea cam comfortabil la ei insa ii era tot una. Mama lui ii spusese cu cateva zile inainte aceleasi replici " Sa fi politicos. Sa o ajutati daca are nevoie, sa aia aia aia..bla bla bla" trancaneli pe care el le stia pe de rost. De ce ii le mai spunea? Mama lor inca ii mai considera copii mici, ceea ce il aducea in culmea disperarii. Simti o durere in picior si isi dadu seama imediat ca era Agnes.
-Inceteaza, Mormai el deranjat de gestul ei, dar isi reveni imediat dand absent din umeri.Haide, Aylee. Aseaza-te la masa cu noi, promitem ca astazi nu mancam oameni, sau cel putin Agnes promite.Nu se putu abtine, ii statea in fire.

**Aylee L. Lovel** · 10 Feb 2013, 22:52

Zambi, putin fortat, in timp ce se uita la joaca celor doi frati. Ei, care crescusera impreuna si se stiau de multi ani se trezisera in fata cu o intrusa. Desi avea antecedente cu Klaus, nu se mai simtea de mult atat de in largul sau de fata cu el ca inainte. Mai ales nu in noua situatie. Insa nu terbuia sa fie nepoliticoasa. Nu trebuia sa fie nepoliticoasa. Isi repeta asta in gand de cateva ori, dupa care isi trase un scaun putin mai departe de masa, in coltul opus fata de unde statea Klaus. Trebuia sa se obisnuiasca din nou cu prezenta lui. Isi aminti apoi ca Agnes nu ii gresise cu nimic, nu avea de ce sa se comporte urat fata de ea. Trebuia sa incerce sa se imprieteneasca, desi ea nu considera ca ar fi avut vreun prieten apropriat. "Dar acum suntem surori, nu prietene", isi zise.
Se ridica de pe scaun si puse pe masa cele doua paini care sarisera din prajitor. Nestiind cum sa continuie, se aseza la loc pe scaunul sau.
-Nu, multumesc, am mancat deja de dimineata. Si nu vreau sa imi stric pofta pentru pranz. Gateste cineva? intreba nehotarata. De obicei statea la castel in marea majoritate a timpului, nu prea stia ordinea lucrurilor. Stia doar ca in acea zi, slujnicele erau plecate.

**Evan F. Lovel** · 11 Feb 2013, 23:38

Evan îşi conduse paşii alerţi pe străduţa pavată, bucurându-se de soarele palid al iernii care ieşise după o pauză îndelungată de după nori. Era o zi foarte frumoasă şi nu înţelegea cu fraţii lui puteau să doarmă. Se părea că Agnes fusese epuizată după prea-mult-lăudatul antrenament din ziua precedentă, iar Klaus probabil băuse prea mult noapte trecută ca să fie matinal. Evan în schimb încerca să se bucure de o zi frumoasă în care, slavă Domnului, nu avea nici şcoală şi nici teme.
Nu se obişnuise încă cu noua lui familie, însă era destul de încântat de viitorul său. Lovel-ii păreau mai mult decât nişte fraţi iubitori şi de abia aşteptase să locuiască împreună cu ei. Viaţa lui luase o întorsătură neaşteptată şi brusc se trezise cu un trecut plin de minciuni şi un viitor plin de adevăr şi mult mult mai luminos.
Se opri, ceasul bipăind în semn de finish şi îşi întinse picioarele, zâmbind. Alergatul iarna era cel mai plăcut. Fără transpiraţie, răcoare peste tot, fără nevoie permanentă de apă şi o prospeţime incredibilă în aer.
Se sprijni de gard, întinzându-şi picioarele, apoi intră pe poartă şi păşi pe aleea care şerpuia pe peluză până la uşa de la intrare.
Se sprijini de clanţă, apăsând scurt pe ea şi intrând fără nicio avertizare. Avea impresia că cei doi fraţi năstruşnici se treziseră, după zgomotele din bucătărie. Intră imediat, zâmbind.
''Neaţa, leneşilor,' spuse, mergând spre blatul de lemn şi începând să îşi facă un suc de portocale.

**Agnes Marie Lovel** · 17 Feb 2013, 21:45

" Da, ma voi abtine de la Klaus astazi. Mi-am pus pofta in cui cu ciocolata asta, deci.." spuse ea, privindu-l cu coada ochiului, intr-un mod vesel pe fratele sau. De obicei nu gateau. Ea fusese la acea scoala cu internat, in loc sa invete acasa, si pierduse mare parte din viata sa de acasa, pregatindu-se pentru viitor acolo, la Hogwarts.
Auzi usa de la intrare. Era acel zgomot ucigator si unic. Usa de la intrare scotea un sunet ca de pisica. Observa o silueta inaltuta, venind spre ei. Parul cret inconfundabil si tenul alb ii dadeau de gol pe membrii acelei familii.
" Evan." il surprinse printr-o imbratisare atenta si scurta. Acum ca erau la numar dublu, se simtea mai in siguranta in propria casa. Poate chiar putea tine o discutie de afaceri si cu altcineva in afara de fratele mai mare, Klaus.
" Observ ca te-ai si acomodat." Il batu o data pe spate si-i zambi. Spera ca si Aylee sa se acomodeze cat mai repede cu ei si cu casa, poate chiar sa se molipseasca cu bunastarea lor.

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Vacante in Vacante, concedii si afaceri 1 2 3 4 5 Next » //  / we're a family

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Vacante in Vacante, concedii si afaceri
1 2 3 4 5 Next »
/ we're a family