Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Lacul
« Previous 1 2 3 4 5 … 9 Next »
/ What lies beneath

**Desiree Rose Goth** · 22 Oct 2011, 11:35

Isi trase o suvita ratacita de par dupa ureche si o privi atenta pe Rosalie. Isi dadea seama ca tanara incerca sa gaseasca un subiect de discutie - presiunea bunelor maniere - si ea, in schimb, nu parea sa doreasca sa converseze. Cand era mica, incepuse sa vorbeasca abia pe la cinci ani, din simplul motiv ca nu voia sa raspunda la toate intrebarile persoanelor din jurul sau.
De aceea, ii zambi larg lui Rosalie si se hotari sa-i spuna cu adevarat ce gandea. Ura persoanele care minteau doar ca sa nu-si dea frau liber gandurilor lor.

- Nu prea bine, replica ea. Se pare ca va trebui sa fiu din nou sefa de casa - la fel ca si tine, remarca. Totusi, probabil ca tie ti-ar placea sa ii conduci pe Soimi inca o data.
Nu putea sa scape de gandul ca toata lumea o ura din momentul in care devenise sefa de casa - si ideea aceea o facea sa rada de fiecare data. De ce sa urasca o persoana care nu avea nimic bun in ea?

**Rosalie Vivienne Alden** · 22 Oct 2011, 11:43

Durase ceva timp pana Cercetasa ii raspunse la intrebare. Probabil se chinuise putin pentru a face conversatie, caci era sigura ca Rosalie nu prea era o companie prea placuta pentru ea, lucru care nu ii placea, insa nici in castel nu voia sa se intoarca inca. Zambise la raspunsul fetei, dupa care murmurase al ei. "Pai da, mi-ar placea. Daca ar fi Ema - mi-ar placea in egala masura, caci stiu ca ar lupta ca de fiecare data pentru Soimi, insa trebuie sa recunosc ca mi-ar face placere daca as fi eu sefa de casa la aceasta cupa. " Se strambase usor, abia acum sesizand ca in ceea ce spusese Desiree mai era ceva pe langa, un gand ascuns.
"Pai .. nu te-ai bucura sa fii tu sefa de casa?! De ce? Ai demonstrat ca esti capabila de asa ceva." , surase Soimeanca sincer.

**Desiree Rose Goth** · 22 Oct 2011, 15:55

Se uita la Rosalie, continuand sa zambeasca larg, apoi isi pleca privirea. Nu ar fi vrut ca tanara sa creada ca era ceva in neregula cu ea, chiar daca dadea impresia asta.
- Nu, nu cred, raspunse, visatoare.
Poate ca isi dorise la inceput sa fie sefa de casa - atunci cand mandria acaparase totul si nu reusise sa zica nu. Toata Cupa trecuta nici nu reusise sa respire, la cat de mult incercase ca totul sa fie in regula. Pana la urma, izbutise sa realizeze imposibilul pe care il prevazuse la inceput, ajutand Cercetasii sa castige Cupa. Dar victoria aceea parea lipsita de sens in momentele acelea.
- Pentru ca, stii.. chiar daca sunt capabila, nu inseamna ca-mi place cu adevarat. Am reusit doar sa fac oamenii sa ma urasca mai mult ca niciodata. Tu reusesti sa faci pe toata lumea sa te placa - esti buna ca sefa de casa. Eu, in schimb..
Zambi si ridica din umeri.

**Rosalie Vivienne Alden** · 22 Oct 2011, 17:58

Rosalie zambise pentru ca in sfarsit Desiree vorbise putin mai mult. Voia sa se imprieteneasca macar cat de cat cu ea si spera ca acesta sa fie un inceput bun. Surasul ii disparuse insa de pe chip cand Cercetasa rostise cateva prostii. Se incruntase la ea pregatita sa vorbeasca putin si spera ca fata sa nu o intrerupa. "Nu-i adevarat! Ai fost o foarte buna sefa de casa si ai demonstrat asta prin castigarea cupei si nu doar atat. Ai fost alaturi de colegii tai de casa pana in final. Si doar ti se pare .. nu toata lumea ma place, stai linistita!" , chicotise Soimeanca. Ei, asta ar fi fost chiar imposibil, pentru ca nimeni nu putea sa fie placut de toata lumea din jurul sau. Mereu trebuia sa existe cineva care displacea pe altcineva. Era firul vietii care trebuia urmat.

**Desiree Rose Goth** · 23 Oct 2011, 11:56

Desiree pufni usor si incepu sa se joace cu o suvita de par. Nu avea de gand sa-i spuna lui Rosalie ca nu-si regreta cuvintele ; pentru ca inca le credea. Nu avea sa se schimbe nimic, niciodata - lumea va continua sa o urasca pentru ca era diferita. Nu avea destula vointa pentru a incerca sa schimbe ceva in viata ei. Se hotari sa gaseasca un alt subiect de discutie, pentru ca propria ei persoana o cam obosea.

- Rosalie, vreau sa te intreb..
Facu o pauza, intrebandu-se daca faptul ca se afla acolo, in toiul noptii, era real sau totul se petrecea in mintea ei. Frigul pe care il simtea ii patrundea in piele, in oase - deci trebuia sa fie real. Ea nu putea reda visele cu o asemenea claritate.
- De ce te mai deranjezi? continua ea.

**Rosalie Vivienne Alden** · 23 Oct 2011, 23:24

Adoptase o pozitie serioasa, caci pentru o secunda nu intelesese intrebarea fetei, insa apoi isi daduse seama ceea ce insinuna. Era clar ca nu era bine sa vorbeasca despre astfel de lucruri, poate nu ar fi trebuit deloc, insa pur si simplu nu isi dorea inca sa plece si parca tot voia sa vorbeasca cu Cercetasa. Se strambase crezand ca poate era mult prea insistenta. Avea dreptate mai devreme. Nu oricine putea sa o considere de treaba. Expresia fetei devenise din nou neutra pregatindu-si un raspuns.

"Nu stiu,chiar nu stiu .." Nu stia ce ar mai fi putut spune pe langa asta, caci pana si acest raspuns sunase sec si stupid. Ramasese cu privirea atintita catre lac nepasandu-i de nimic din jurul sau. Pentru o clipa si nu mai mult isi dorea sa fie doar ea si imprejurimile singuratice, dupa care revenise la realitate.

**Desiree Rose Goth** · 24 Oct 2011, 18:25

O privi curioasa pe Rosalie, intrebandu-se la ce se gandea in acel moment. Ochii ii erau pironiti intr-un anume punct, iar expresia de pe chipul tinerei era una meditativa. Cercetasa nu era sigura daca Rosalie o cataloga drept o nebuna - dar, oricum, posibilitatea aceea o linistea.. intr-un anumit fel. Voia sa fie diferita.

Dar, mai ales, se intreba din ce perspectiva vazuse tanara intrebarea sa. Fiindca, bineinteles, nu toate persoanele gandesc in acelasi fel.
- E naspa intrebarea, nu? ranji ea. Iar raspunsul e pe masura.
Rase usor si se lasa pe spate, astfel incat sa poata privi stelele brazdate pe cerul intunecat de umbre. Racoarea noptii o invaluia, insa o fierbinteala neobisnuita parca pusese stapanire pe ea, furandu-i ratiunea.

**Rosalie Vivienne Alden** · 24 Oct 2011, 21:36

Daduse aprobator din cap parca mai linistindu-se putin, dar apoi isi daduse seama ca a facut-o in zadar, caci Desiree nu mai era atenta. Surase usor simtind un vanticel placut de toamna brazdandu-i fata totusi ca un bici subtire. Se cutremurase la acest gand, dupa care revenise la realitate .. uneori chiar se intreba .. de ce mereu mintea sa devia de la subiectul de discutie sau cel putin de la cel care trebuia discutat?! Isi incruntase sprancenele sesizand ca uneori oboseala duce la multe prostii.

"Cam asa ceva." , adaugase Rosalie pe langa gest pentru ca de aceasta data Cercetasa sa fie atenta la ceea ce ii spunea. Desigur - nu era obligata sa asculte, dar parca nici sa vorbeasca singura nu ii placea atat de mult. Zambise scurt.

**Desiree Rose Goth** · 26 Oct 2011, 19:33

- Te plictisesc, nu? Probabil ca-ti vine sa adormi.
Ofta si se intreba de ce Rosalie dadea raspunsuri atat de scurte. Probabil ca nu era obisnuita cu Cercetasa... si , mai ales, cu momentele in care abera peste masura. Dupa parerea ei, Desiree era cea mai tacuta si cea mai vorbareata persoana in acelasi timp - pentru ca avea atat de multe de spus, atat de multe de marturisit.. atat de multe lucruri marunte pe care le ascundea intr-un simplu zambet. Cateodata era atat de sigura ca gandurile sale erau cel mai bun lacas in care sa-si pastreze secretele, dar.. alte dati, simtea doar dispret fata de ceea ce devenise. Fusese mai bine in vremurile cand ignora totul in jurul sau - caci, in felul acela, nici macar nu era total constienta de ceea ce se intampla.
- Rosalie, te-ai gandit vreodata.. ca ai vrea sa te intorci in momentele in care fericirea era inca posibila? intreba ea, cu vocea usor tremuranda.

**Rosalie Vivienne Alden** · 26 Oct 2011, 20:45

O uimise intrebarea Cercetasei, caci avea atat de multe sensuri, atat de multe raspunsuri, incat nu putea sa gaseasca unul exact, unul pe deplin adevarat. Ce putea sa raspunda la asa ceva? Era o intrebare cheie, de baraj, care chiar o uluise. Zambise scurt. Desi pana acum nu prea isi daduse drumul la gura dupa cum facea ea de obicei, acum avea ce sa ii raspunda. Cel putin asa spera ea. Trasese aer in piept pregatindu-si un raspuns pe masura intrebarii, desi nu credea ca e prea posibil asa ceva. "Daca as raspunde concret as vrea .. dar tu? Daca ma gandesc insa mai intens .. oare chiar au existat acele momente? In care fericirea sa fie mereu posibila, deplina?" Oftase.
Nu stia daca se intelegeau prea multe sau dimpotriva- nimic, din filozofia sa cam esuata.

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Lacul « Previous 1 2 3 4 5 … 9 Next » //  / What lies beneath

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Lacul
« Previous 1 2 3 4 5 … 9 Next »
/ What lies beneath