Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Padurea Interzisa

« Previous 1 2 3 4 5 … 8 Next »

/ A night like this

• Plictisitoare, la fel ca intotdeauna. Exceptand plimbarile lungi indiferent de ora si biblioteca, unde citesc carti care nu au legatura cu ceea ce ni se preda, nu ai ce altceva sa faci. Generalizase aproape totul cand defapt asta era ceea ce facea ca sa isi omoare timpul. acestea se numarau printre ceea ce facea ca sa isi omoare timpul. Nu ii placea sa fie considerata o tocilara pentru ca nu invata pentru scoala. Doar citea ceea ce i se parea ei interesant din lumea magiei. Cat despre plimbari, ei bine, ii era apoape imposibil ca acestea sa nu fie lungi cu un animal de companie ca Bernini.
  Dar a ta? Nu cred ca afost la de plictisitoare ca a mea. Il intreba la randul ei, fisand un zambet copilaresc si isi ciufuli parul din reflex. Ii placea sa vorbeasca. Ava momente in care incepea sa vorbeasca destul de repede, sa spuna lucruri care nu te intereseaza sau pur si simplu batea campii aiurea pentru a te enerva.

" - Ha! Buna poanta!" chicoti Cols.
Avea dreptate. Cel putin in mare parte. Ok, cea mai mare parte.
" - Exceptand un joc de Vajthat incurajat de vremea frumoasa de joi, absolut nimic interesant" spuse el, strambandu-se putin.
Doamne, cat ura sa piarda timpul degeaba! Ei... Nu era chiar degeaba. Fusese la ore si avusese grija sa-si faca temele, dar in schimb nimic. Fiecare zi era la fel. Se trezea, isi indulcea dimineata cu o bucata de placinta cu miere, mergea la ore, pranz, teme, citit de voie, cina, timp liber. Iar timpul liber era destul de la fel ca de fiecare data.
" - Seara, ori citesc, ori fac timpul sa treaca cu cativa baieti, ori zdrancan chitara..."
Rase scurt, amintindu-si o seara din timpul saptamanii. Statea pe marginea patului, cu chitara in brate, jucand rolul cafelei de seara. Asta pana cand colegii sai de dormitor au hotarat sa arunce cu perne in el. Era, desigur, o gluma, un mod de a se tachina, altfel nu ar fi ras unul de altul atata.
" - Presupun ca saptamana viitoare trebuie sa fie mai plina de adrenalina, nu?" rase el.

• Depinde ce intelegi prin adrenalina. Daca ar fi dupa mine, as vrea ca fiecare zi sa fie plina de adrenalina. Ii raspunse chicotind.
  Macar acum aveau un lucru in comun si anume muzica. Ea insa canta destul de rar la vioara din cauza celorlalti care nu apreciau melodiile pe care le canta. Multe dintre ele erau inca in stadiu de invatare si poate de asta unora li se parea complet enervant sa asculte pe cineva care canta doua note si se incurca.
  Eu cant la vioara si unii il numesc scartait dar eu nu cred ca ma descurc chiar atat de rau. Ofta trista, teatral, la fel cum facea cand vroia sa sugereze acea nota de dezamagire. Tipic ei de a lua totul in gluma. Sa spunem doar ca la chitara se canta mai usor decat la vioara sau pian.
  Spuse blondina ajungand din cativa pasi in aceeasi linie cu el.
  [b]Mai avem mult pana la cercul ala?! Intotdeauna drumul care ducea catre o destinatie parea mult mai lung decat atunci cand te intorceai.

Hawkeye rase, bucuros sa auda de pasiunea fetei pentru muzica.
" - Cumpar un bilet pentru urmatorul spectacol" glumi el. " Stiu cat de dificile sunt vioara si pianul. La chitara ai o singura linie, nu ai acorduri, ca in cazul pianului. Exista o colega de Casa care canta la pian si care a incercat odata sa ma invete si pe mine. Nu o sa inteleg niciodata cum cineva isi poate impletici degetele pe clape si sa reuseasca sa scoata linii melodice coerente" continua, ridicand din sprancene. " Iar vioara... Vioara este un instrument mult prea delicat pentru stangacia mea" rase.
Mari putin pasul. Atunci cand piciorul lui stang s-a dus mult mai jos decat cel drept, Colin stia ca aproape au ajuns. O anunta pe Jade sa aiba grija la mica schimbare brusca de nivel si inainta oprindu-se fix in centrul cercului. Desi era intuneric, ramurile impodobite de frunze parfumate si trunchiurile groase se faceau usor remarcate.
" - Am ajuns!" anunta Hawke fericit, intinzandu-si mainile in laturi si inspirand adanc.

• Intrarea e libera! Rase ea. La pian e treaba de atentie si mult exercitiu a, si rabdare. Mi-ar fi mult mai usor daca ar exista undeva in castelul asta o camera pentru muzica. Ii trecuse de multe ori prin minte sa mearga in Camera Necesitatii si sa repete. Daca ceilalti nestiinde ce si de unde se aude s-ar aduna sa vada ce se intampla iar ei nu ii place sa cante cand o ceata de curiosi se holbeaza la ea susotind mereu.
  Auzise destul de tarziu ce ii spuse Colin despre diferenta de nivel. Distrasa fiind piciorul ii aluneca mai mult decat s-ar fi asteptat. Il ajunse din urma rotindu-si privirea prin acel cerc.
  Am mai fost aici. Conchise Jade mai mult pentru ea. Si ultima data a plouat a naibii de tare. Cand am ajuns la castel puteai spune ca defapt am facut baie in lac. Pufni blondina.

" - Deci din cauza asta esti asa inalta" glumi Colin, dandu-i un cot usor.
Hawkeye isi ridica mainile deasupra capului si trase cat putu de tare, facand mai multe oase sa trosneasca. Isi inchise ochii si ramase cateva clipe asa, intins de-a lungul unui stalp invizibil. Nu stia cat timp trecuse de cand statea in pozitia aceea. Umerii ii amortisera un pic, dar asta i se intampla destul de repede. Varfurile degetelor i se racira. Scutura din cap si reveni la o pozitie mai omeneasca.
" - Parca as lucra intr-o unitate M.A.S.H." spuse el pe un ton scazut.
Facu cativa pasi sa i se alature fetei.
" - Stii, cred ca ai fost norocoasa sa prinzi o ploaie in locul asta" zise amuzat, privind spre coroanele copacilor de deasupra lui. " Daca era o ploaie torentiala, atunci avea farmec"
Pentru o clipa, se intreba daca avea sa devina un avocat al ploilor de vara sau ceva de genu'. Se indrepta spre un copac si se tranti la baza lui, rezemandu-se de trunchi. Isi aminti ca asa statea si acum o ora, inainte sa se decida sa se ridice si sa dea peste Jade. Ca veni vorba de muziciana...
" - Ce-ti mai place sa faci, in afara de cantat si citit?" intreba el nonsalant.
Ii placea sa cunoasca lumea.

• Se intinse pe iarba privind absenta catre cer. Luna era singura sursa de lumina dar prezenta ei facea ca totul sa fie magic.
  Nu imi place ploaia pana nu ma ud. Atunci imi dau seama ca nu mai are nici un sens sa ma ascund sub umbrela, copac sau orice alt ceva asemanator. Adica... daca esti deja ud, ce sens mai are sa tii umbrela deasupra capului cand stii ca tot ud o sa ramai.
  Dar cand statea la adapost de ploaie dadea in ea melancolia si filosofia. Vorbea aiurea, lucruri care i se parea logice si asemana acel fenoment cu trairi sau simboluri.
  Vocea lui o trezi la realitate. Se ridica un pic de pe iarba doar ca sa vada unde este iar cand ochii ei ii depistara pozitia se tranti inapoi pe iarba.
  Nu am nici cea mai vaga idee! Ii raspunse simtindu-se ca si cand nu ar fi inteles intrebarea. Nu avea logica ceea ce spunea. Daca ea nu stia ce ii place sa faca, atunci cine? Pai imi place fotografia. Fac poze la tot ce e in jurul meu iar asta imi aminteste ca nu am mai folosit de mult aparatul. Spuse dand un raspuns cat de cat normal.

Hawkeye aproba din cap. Gestul putea fi considerat stupid, tinand cont ca nu era in aria vizuala.
" - Este o arta nobila" spuse el ganditor. " Si un hobby placut. Poate as avea o cariera in asta daca degetul meu nu ar iesi mereu in colturile pozelor" glumi el, izbucnind intr-un raset sanatos.
Se intoarse pe o parte, rezemandu-se in cotul stang. Ofta usor, inca avand zambetul intiparit pe buze. Privi cateva clipe stelele, identificand cateva constelatii. Pentru restul, se juca cu imaginatia si gasea noi desene intre punctele de lumina sau isi spunea pe un ton lejer ca tocmai a descoperit o noua stea, dandu-le denumiri nu chiar potrivite. Dar asta le facea speciale in perspectiva lui Colin. Steaua Mobila sau Cocosata nu erau nume obisnuite in astrologie. Ii placea sa creada ca numele alese de el le dadea un destin diferit, insa destinul era la fel pentru toate: se nasteau, straluceau si mureau.
Isi intoarse privirea spre colega de Casa. Era curios. Ce planuia Jade pentru destinul ei?
" - Te-ai gandit ce vrei sa faci mai departe, in viata?" intreba el incet si se culca inapoi pe spate.

• Chicoti usor. Nu se prea gandise la ce ar putea sa faca mai departe.
  Cred ca o sa ma plimb aiurea prin lume. Nu am inca un punct fix pe care sa il ating. Ii raspunse meditand inca asupra intrebarii.
  Ar fi atat de multe de facut. De la a pierde vremea pana la a iti lua o slujba in minister sau oriunde altundeva. Nu vroia insa sa se gandesca la cea de-a doua varianta. Daca urma sa aiba vreo functie o vroia pe cea de sef. Dar... poate visa putin cam departe. Mai avea timp sa se decida.
  Tu? Te-ai gandit la ce vrei sa faci? Il intreba la randul ei.
  Nu era chiar atat de curioasa dar daca tot veni vorba despre viitor de ce sa nu profite.

Colin privi tacut cerul. Si-ar fi dorit sa faca ce-i place, dar cu fiecare zi care trecea avea mai multe indoieli.
" - Ar fi frumos sa te plimbi aiurea prin lume. Presupun ca este o definitie buna a libertatii... Poate mult mai buna decat cu mainile ingropate in sange"
Clipi des, realizand felul in care sunasera cuvintele sale. Isi scutura capul.
" - Imi cer scuze, Jade. Sunt putin obosit si limba imi joaca feste" rase el. " Mi-ar placea sa fiu un doctor. Poate un chirurg. Stii, mereu imi imaginam cand eram mic scenele acelea magnifice de la periferia razboaielor. Credeam ca voi ajunge unul din cei mai buni medici! Acum nu mai sunt asa sigur..."
Se tranti cu putere pe spate. Ce tot vorbea? Daca o tinea in felul asta, conversatia avea sa degenereze rau de tot.
" - Scuze" mormai Hawkeye, dar continua cu un zambet. " Sa pastram discutia usoara. Aa... Care e cea mai buna poanta pe care ai auzit-o?" glumi el.
Ok, era oficial. Era un ciudat.