Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Padurea Interzisa
1 2 3 4 5 … 8 Next »
/ wild chid

**Lexie Stryder** · 20 Nov 2012, 22:07

Lexie o privi pe viperină, zâmbind slab. Era trist când se gândea că Aylee era atât de pesimistă încât o considera pe ea optimistă. Optimismul nu era cea mai mare calitate a lui Lexie, însă îi plăcea gândirea deschisă şi pozitivă. Cu toate astea, nu se considerase niciodată o persoana foarte deschisă schimbării şi obişnuia să cântărească cu răbdare toate soluţiile înainte să ia o decizie.
Oricum, Lexie zâmbi şi trecu cu vederea acea remarcă. Nu voia ca Aylee să îşi facă o impresie greşită despre ea, însă credea că era corect să o lase să tragă ea propriile concluzii.
Se încruntă uşor.
- Nu ai de unde să ştii asta, îi spuse, fiind oarecum debusolată de brusca schimbare de spirit al fetei. Când eşti pus în faţa faptului nu ai de ales.
Viperina nu era o femeie cu foarte multă experienţă de viaţă. Nu ştia cum ar trebui să reacţioneze la foarte multe situaţii şi se simţea încolţită sau atacată mai des decât ar fii trebuit. Aşa că habar nu avea ce fel de sfaturi ar fii putut să îi dea lui Aylee. Totuşi, se citea în tonul vocii ei nevoia de a fii ascultat şi înţeles. Iar ăsta era exact lucrul pe care viperina voia să îl facă în acea noapte.

**Aylee L. Lovel** · 26 Nov 2012, 17:01

Se ridica de pe buturuga si incepu sa se plimbe. Avea privirea atintita in jos, facand cercuri in jurul sefei de casa. Ea era mai mult genul de persoana care sa stea locului, sa se miste cat mai putin, sa ocupe cat mai putin spatiu, insa doar cand era singura. Cand era cineva care sa se uite la ea, devenea nervoasa. In Franta i se spusese ca boala ei, in care nu credea, venea impreuna cu paranoia, de aceea ave gandurile acestea. Nici asta nu credea.
-Nu e ciudat ca doua persoane ca noi, care am putea sa semanam atat de mult... Tinere, cu parul intunecat la culoare, cu ochii verzi, amandoua profesoare... si totusi, suntem atat de diferite. Mentalitatea si modul de a trai ne despart atat de mult... Sa fie de vina parintii si circumtantele, sau ADN-ul si evolutia, nu se stie, insa mie mi se pare fascinant.
Acesta era un gand care o macina de ceva timp. Nu doar cand venea vorba de Lexie, ci aproape de oricine. Era la un pas distanta de a fi ca oricine altcineva si totusi, toata lumea era ascunsa in spatele unor pereti invizibil, dar foarte palpabili. Iar cui asa ceva nu i se parea fascinant... Ar fi vrut sa se aseze la loc, insa auzi un zgomot ciudat. Ii facu semn viperinei cu capul, ca sa vada daca auzise si aceasta.

**Lexie Stryder** · 26 Nov 2012, 21:44

Lexie ridică din umeri, uşor indiferentă la cuvintele lui Aylee. Viperina nu dăduse niciodată atenţie motivului pentru care oamenii erau diferiţi. Pe ea o fascinau mai mult diferenţele, lucrurile specifice fiecărie persoane decât motivul pentru care acestea stăteau arse pe personalitatea lor pentru totdeauna.
Aşadar, nu putea spune că faptul că ea şi Aylee erau oarecum asemănătoare fizic ar putea influenţa asemănarea psihică.
- Am ajuns la concluzia că, indiferent de fizicul omului, diferenţele sunt multe şi evidente, spuse ea, cu un zâmbet trist. Fiecare om vrea să se simtă special, diferit şi mulţi se lasă orbiţi de frumuseţea iluziei de a fi altfel, de a fi împotriva societăţii sau a regulilor sau orice altceva. Eu un mă sit confortabil integrându-mă în societate. Nu spun că mă las influenţată sau copiez personalităţile altora, doar că nu îmi place să ies în evidenţă. Diferenţele de gândire există peste tot şi am impresia că fiecare om îşi susţine opinia lui din ce în ce mai aprig şi că nimeni nu vrea să piardă sau să lase de la sine. Asta duce numai la lucruri rele.
Lexie zâmbi, dându-şi seama cum ajunsese de la un subiect la altul. Mintea ei era întortocheată şi ideile multe. Nu reuşea să le pună în ordine.
Tresări când un mic zgomot de auzi din dreapta ei. Schimbă cu Aylee o privire uşor îngrijorată, semn că amândouă auziseră zgomotul perturbator.

**Aylee L. Lovel** · 27 Nov 2012, 16:33

Isi ciuli urechile sa vada daca mai prinde vreun zomot, insa nu auzi nimic. O fi fost un animal care se plimba pe aici, incerca sa se linisteasca singura. S-o fi speriat ori de noi, ori de Gloom. Excluse din start posibilitatea ca pisicuta ei sa fi facut zgomotul. Puiul ei era mai silentios si mai atent de atat.
Prinse doar cu jumatate de ureche spusele viperinei. Se parea ca gasise inca o privinta in care nu semanau, asa ca le lasa sa treaca fara prea mare bataie de cap. Intr-un fel ii parea rau. I se pareau fascinanti oamenii la fel.
-Ai dreptate intr-o privinta... Insa asta nu se intampla din cauza opiniilor diferite ci din cauza ca ego-ul unora e mai mare decat lista cu lucruri pe care le-au realizat in viata...
Se opri, calculandu-si urmatoarele cuvinte, nedorind sa dea de inteles ceva ce nu ar fi vrut sa se inteleaga din cuvintele sale. Avea obiceiul de a da de inteles prostii din cauza a nu gandea inainte sa vorbeasca. Insa de data aceasta nu apuca sa isi reia ideea, caci dintr-un colt mai indepartat al poienii in care se aflau veni in fuga un tigru negru. O ocoli gratios pe sefa de casa, dupa care se aproprie de Aylee. Aceasa il maingaie la baza urechii stangi, dupa care se opri. Auzi din nou zgomotul, de data aceasta mult mai aproape. Ii arunca lui Lexie o privire plina de subinteles in timp ce isi scotea bagheta. Nu vroia sa se lupte sau nimic in genul acela, daca s-ar fi putut evita. Ea nu era genul de luptatoare, de aceea avea un tigru urias, pentru numele lui Merlin! Pentru o secunda, incepu sa se gandeasca daca sa nu isi ia forma de animag si sa plece cat mai avea ocazia, lasand-o pe Lexie sa se ocupe de orice s-ar fi intamplat.

**Lexie Stryder** · 27 Nov 2012, 23:28

Lexie îi zâmbi scurt lui Aylee. Erau diferite şi lucrul ăsta era atât de evident, încât viperina avea impresia că erau două suflete care nu aveau niciun strămoş comun, două minţi care nu mergeau pe aceleaşi legi şi nu respectau aceeaşi logică.
Lexie tresări când văzu cu coadă ochiului o umbră sinuasă în spatele ei. O felină graţioasă, silenţioasă şi elastică o ocolea, mergând direct spre Aylee, care părea complet relaxată. Lexie îşi dădu seama că pericolul nu venea de la acel tigru în momentul în care fata din faţa ei o mângâie uşor pe bot.
Deci, era animalul ei de casă ? Ar fii fost interesant. Mai văzuse oameni cu animale mari, în mod normal sălbatice, ca lup sau urs, şi felina era chiar o alegere bună. Tigrul părea încordat, parcă pregătit de atac. Se vedea că era pui, însă oricine îşi putea da seama că avea suficienţi muşchi epntru a sfâţia un om.
Viperina regretă brusc că nu îl adusese şi pe Severus cu ea. Şarpele i-ar fii putut fii de foarte mare ajutor şi s-ar fii simţit mai în siguranţă cu el prin preajmă. Ultima dată când îl văzuse, Sev se strecurase să îşi ia cina, deci nu era chiar improbabil să se găsească unul pe altul.
Lexie îşi întoarse concentrarea spre locul din care şi ea, şi Aylee auziseră zgomote şi îşi ridică bagheta, pregătită de atac.

Edit By Raizen

Puncte
Viperini - 250
Topic Closed !

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Padurea Interzisa 1 2 3 4 5 … 8 Next » //  / wild chid

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Padurea Interzisa
1 2 3 4 5 … 8 Next »
/ wild chid