Darkmark RPG Forum / Coltul Creativ / Jurnale
1 2 3 4 Next »
/ Wild world

**Kurt F. Malfoy** · (This post was last modified: 19 Jul 2012, 20:13 by Kurt F. Malfoy.)

[Image: tumblr_m6pmc5puIq1rye899o1_500.jpg]

Visele raman unde sunt iar cosmarurile devin realitate,incet-incet. Imi fac griji,familia mea si conditia mea e pe cale sa se duca de rapa. Nu mai am chef de nimic,aproape de nimeni si ma duc catre un drum gresit. Imi e frica. Pentru prima data in viata,e acea frica,nu una copilaroasa. Si am nevoie de un adapost. El m-a refuzat - un refuz e un refuz,da,in ciuda faptului ca a incercat sa fie delicat - si a promis in schimb sa imi ramana alaturi atata timp cat destinul ne va tine uniti. Nu a fost intamplator,stiu.

La doua ore dupa vestea asta am trecut prin ceva aproape la fel de rau si am plans. Fiindca mi-a fost teama. Teama sa nu il pierd pe cel mai important barbat din viata mea,la care tin cel mai mult - tata - si sa nu distrug o familie,o viata,o legatura rece si totusi existenta. M-am invinovatit si am avut nevoie de jumatate de pachet de servetele sa sterg usoarele urme de pe fata si multa apa rece ca sa imi treaca. Si oamenii se uitau atat de ciudat la fata mea rosie,la ochii care inca mai lacrimau.

A urmat febra musculara,durerea si amintirea lui. Amintirea celor doua ore petrecute pe strazi,ca un om al strazii. Rusinea fata de vecini,fata de o persoana pe care am intalnit-o intamplator. E ciudat,stii? Eram furioasa,speriata si franta insa in acelasi timp ma gandeam la ochii lui,la faptul ca s-a purtat ca un gentleman de fiecare data. Ca m-a prins de brat si ca m-a iertat cand am inceput sa aberez. Fiindca suntem cei mai buni prieteni desi m-a ranit ... M-a ranit tocmai eleganta cu care m-a respins. Ironic. Preferam sa tipe si sa ma lase in mijlocul peronului,sa se piarda in intuneric.

Apoi a venit tata si au inceput problemele. Eu am fost slaba,am plans isteric si am tipat. Si am avut dreptate fiindca daca nu faceam asta,daca nu eram eu centrul lor,al discutiei - desi am fost,pana in clipa in care s-a ridicat tonul si singurul lucru care m-a ingrijorat a fost sanatatea lui,starea in care se afla - probabil ca nu pierdeam un viitor,o alternativa proasta,ci un tata,un prieten,un salvator. Imi pare rau ca s-a ajuns la asta.Ca l-am facut pe prietenul meu sa fie dezamagit de mine,ca mi-am speriat toata familia,ca am distrus un plan,o intelegere.

Sper ca la noapte sa fie bine. Sper sa nu am cosmaruri. Voi tine strans plasa de vise de la el si ma voi ruga la toti zeii ca ziua de maine sa fie mai buna. Ai grija,Destin,de mine. Ai grija de noi toti caci furtuna se apropie iar adapostul nostru nu are nici macar fundatie,noi suntem copiii furtunii,crescuti insa in soarele verii.

**Kurt F. Malfoy** · (This post was last modified: 09 Sep 2012, 17:21 by Kurt F. Malfoy.)

[Image: tumblr_m91nduGHn81rxd8jho1_500.gif]

Imaginea de mai sus este intr-un fel ceasul meu. Imi pierd viata,imi pierd orice directie,orice sens. Ei aveau planuri pentru mine,planuri care nu ma ajutau din punct de vedere spiritual insa care mi-ar fi asigurat un trai mai mult decat perfect. Din punct de vedere social si financiar. Si eu am dat cu piciorul la tot pentru niste vise prostesti. Ma indrept in jos,ma indrept catre o involutie sigura si lenta,ca o boala incurabila ce te mananca de viu. Si imi pare rau ca s-a ajuns la asa ceva,ca ma sperie sa dau ochii cu oamenii pe care ii iubeam. Vreau sa ma ascund de toti,de toate,sa inghet timpul in loc si sa ma plimb printre toti aceia pe care-i stiu,sa le spun ce ma deranjeaza si cand se vor dezgheta,sa realizeze ce greseala enorma fac.

Mi-ar place sa vad viitorul. Nu imi plac oamenii care spun ca nu vor sa stie cat va dura ceva si cum se va sfarsi pentru ca vor sa traiasca clipa. Nu,stiind punctul final vei stii cum sa il eviti. Mi-as dori sa imi vad viitorul,sa vad daca este atat de negru si catastrofal cum si-l imagineaza restul. Cum mi-l imaginez eu. Vreau sa imi indrept greselile trecute si viitoare,cele ce se pot indrepta cel putin. As alege sa invat mai mult,sa iubesc mai mult,sa petrec mai mult timp alaturi de cei dragi. Sa traiesc mai mult. Acum e imposibil. Ce are sa se intample,se va intampla. E inevitabil.

In alta ordine de idei incepe un capitol nou. Ma bucur ca am ajuns la intensiv franceza desi ma mir cum am trecut de testare. Ma bucur ca sunt la filologie desi asta inseamna ca mi-am dezamagit familia. Ma bucur ca sunt la colegiul la care sunt si ma bucur ca o sa incep sa iau lectii de dans alaturi de cel mai dragut baiat din lume care nici nu stie ca exist. Am ajuns sa consult stelele - nu astrele - si sa le intreb ce rezerva viitorul pentru mine. Sunt o adolescenta cu probleme,sunt o adolescenta nebuna si indecisa care nu stie ce inseamna viata desi a trait 15 ani cu impresia ca este complet constienta de toate mecanismele realitatii. Dar s-a inselat. Realitatea musca. Inca mai sangerez,inca ma dor acele rani. Am o lume disfunctionala,o viata ciudata,dar ea este a mea. Probabil va trece tot dupa 18-20 de ani,cand voi fi femeie. Probabil nu voi apuca varsta asta. Mi-e indiferent,regret doar ce n-am facut,nu ceea ce am facut,desi e loc de mai bine intotdeauna. Mi-ar parea rau de ceea ce mi-as dori sa fiu dar n-as putea fii niciodata. Mi-ar parea rau ca am trait visand in loc sa traiesc un vis.

**Kurt F. Malfoy** · (This post was last modified: 05 Oct 2012, 20:45 by Kurt F. Malfoy.)

Ingrozitoare diferente.
De varsta,
De mentalitate,
De viata,intr-o realitate
Necrutatoare si amara
Dar ce-am simtit eu prima oara
A fost mai mult decat chemare
A fost sublim,dar mi se pare
Ca tu nu sti,ca nu iti pasa.
Asa ca du-te,haide,lasa
Orice privire aruncata
Spre orice gand,spre orice fata.
Doar lasa-ma sa fiu a ta
Martea si vinerea.

Inchide-ma intr-o ratiune
Ia steaua,scrie cu carbune
Pe gandul lui Aristotel
Desi eu stiu,tu nu esti el,
Te las sa ne vorbesti intr-una.
Nu te asculta decat luna
In care ma voi preschimba
Ca sa pricep gandirea ta.

Si m-ai trimis la judecata
Cu mine insami,inc-o data.
Si ma trimiti catre viitor
Si mai astepti,incetisor,
Sa evoluez.
Da,stiu,e greu,e greu
Cand afectivul,tot mereu,
Ucide rationalul.
Vezi?
E imposibil,vai,sa crezi
Ca o persoana ca si mine
Se va gandi numai la tine
Dar stii ceva?
E adevarat.
Numar aproape neincetat
Momentele cand ma gandesc
Ca o sa fii,o sa privesc
Cum tu,un magician grabit,
Inteligent si iscusit,
O sa preschimbi vorba in dor
Iar eu,micuta,incetisor
Ma voi topi sub al tau glas
Si,cu fiecare pas
Imi voi dori sa calc,nedrept
Pe gandurile-mi de poet
Sa las ratiunea sa ma-nghita
Sa fac din tine doar o clipa
Pe care s-o traiesc,din nou -
Intensitate de ecou.

Diferente.
Ingrozitoare diferente.
Ale inimii absente
Ale varstei chinuri negre
Si un suflet ce se vede
Injunghiat in asfintit,
Chiar la locul potrivit
Pentru a lasa la urma
Doar un glas,un val,o spuma
Ce preschimba o iubire
Intr-o rodnica gandire.

si e vina lui,barbatul pe care nu-l voi avea niciodata
dar pe care il voi iubi pana ce universul va inceta sa existe.

**Kurt F. Malfoy** · 10 Nov 2012, 10:06

Eu stiu. Ei stiu. Toti cei nu trebuie sa stie,au aflat si li se pare deja vech e istorie. Numai el,care ar trebui nu numai sa stie,ci si sa simta,priveste spre si prin mine ca si cum as fi una dintre multe altele. Nu,sunt singura,dar asta nu pricepe. Sunt singura care il va astepta,desi el nu va veni niciodata.

***

Oh,azi e balul. Inafara de faptul ca nu am habar pe unde se afla clubul ala si ca nu am mijloc de transport asigurat,imi fac griji pentru tinuta,bani,cum voi fi vazuta. Oh,si par. Da,parul meu a fost mereu o problema. Ntz-ntz. Ma rog,daca i-am zis tipului pe care-l plac ca e adorabil cand scrie la tabla,agitandu-se,avand o freza de parc-as fi fost sotia lui Frankenstein,nimic nu va mai opri acum. Sau rani.

Darkmark RPG Forum / Coltul Creativ / Jurnale 1 2 3 4 Next » //  / Wild world

Darkmark RPG Forum / Coltul Creativ / Jurnale
1 2 3 4 Next »
/ Wild world