Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Biblioteca / Sectorul interzis
1 2 3 4 Next »
/ Your words are the sweetest poetry

**Isabella River** · (This post was last modified: 19 Mar 2012, 23:48 by Isabella River.)

Isabella ramase in fata dormitorului fetelor din Pivnita Viperinilor, uitandu-se pierduta in urma lui Matt. Isi musca buza inferioara, stiind ca il mintise si ca la un moment dat el avea sa afle.
"Dar poate reusesc sa fac in asa fel incat sa nu afle nimic." isi spuse fata.
Fara sa mai stea pe ganduri, isi stranse pelerina in jurul sau, isi cauta bagheta si o tinu cu fermitate in mana dreapta.

Inghiti in sec in momentul in care urca treptele de marmura si iesi din Pivnita. Grabi pasul pe coridor, fara sa mai fie la fel de atenta ca prima data - tot ce voia era sa ajunga la cea carte care adapostea in paginile ingalbenite secretele care i-ar fi putut ajuta pe Devoratori.
Fara sa isi dea seama, se trezi aproape alergand pe coridoarele Castelului, cu inima batandu-i mai sa-i iasa din piept.

Se opri brusc inainte de a intra in Biblioteca. Nu se auzea niciun zgomot, nici pasi, nici voci - nimic. Viperina zambi cu jumatate de gura si se grabi catre Sectorul Interzis.
Aproape in fuga, ajunse la raftul de jos unde lasase cartea si o lua, tinand-o cu ambele maini. O privi incruntata pret de cateva secunde. Probabil ca cel mai bine ar fi fost sa i-o dea Kennyei, din moment ce ea era Lidera.

Dar inainte sa se mai poata gandi la o alternativa, auzi un zgomot in spatele ei se intoarse, ascunzand cartea sub pelerina si tinand bagheta indreptata in fata, gata sa rosteasca orice vraja. Chiar si un Blestem de Neiertat.
Nu vazu pe nimeni, asa ca slabi stransoarea cu care tinea bagheta, dar vorbi clar:
"- Haide, iesi afara."

Acum era aproape enervata. Cand il vazu pe Matt, vru sa lase bagheta jos din instinct, dar ceva ii spuse ca era mai bine sa nu o faca.
La acest capitol, nu putea sa aiba incredere in el - defapt putea sa aiba incredere doar in Devoratori cand venea vorba de asta.
Intr-un final, lasa bagheta jos, dar nu se misca deloc, stand asa si privindu-l cu o expresie neutra.

**Matt I. River** · (This post was last modified: 20 Mar 2012, 22:19 by Matt I. River.)

Isabella statea nemiscata, privindu-l pe baiat. Nu se mai comportase asa niciodata, insa acum Matt intelegea de ce.

"- Parca te duceai la somn, micuto." se auzi glasul lui Matt care disparu dupa un raft plin de carti.
"- Am vrut, dar.." incerca viperina sa gaseasca o scuza, fara succes insa.
"- Dar te-ai gandit sa te intorci si sa iei cartea fara ca eu sa stiu, nu ?"

Silueta intunecata a baiatului aparu pentru o clipa in timp ce traversa spatiul gol din fata Isabellei. Luminat doar de luna, acesta avea un aspect neobisnuit, aproape infricosator, asa cum ii dadea tarcoale fetei.
Cateva secunde mai tarziu, disparu dupa un alt raft.

"- Matt, eu.." incerca sa spuna pentru a doua oara.
"- Insa nu te-ai gandit ca dupa atat de mult timp petrecut impreuna, am ajuns sa iti antipicez majoritatea miscarilor, nu ?" se auzi glasul viperinului, de undeva din Sectorul Interzis.

Nu avea de ales. Trebuia sa o faca pe Isabella sa se razgandeasca, la lase cartea la locul ei sau sa scape de ea pentru totdeauna, sau altfel..

"- Ce se gaseste defapt in acele pagini ?"

Intrebarea o facu sa tresara si sa se intoarca, departandu-se de locul in care statu tintuita cateva minute. Matt aparu chiar in spatele ei, capul sau ivindu-se pe deasupra umarului Isabellei. Avea bagheta scoasa si o tinea strans, fiind pregatit pentru orice, chiar si ce era mai rau.

**Isabella River** · (This post was last modified: 21 Mar 2012, 21:49 by Isabella River.)

Isabella isi stranse buzele intr-o linie severa si isi ingusta ochii. Strangea bagheta atat de tare in mana, incat simtea cum durerea isi facea aparitia, iar palma ii amorteste. Insa nu ii dadu drumul - aparent, nu ii mai pasa de acel detaliu.

Se intoarse pe calcaie si il privi pe Matt in ochi. Cartea era in siguranta, ascunsa undeva sub pelerina ei, iar spre fericirea fetei, Viperinul nu o zarise cand o ascunsese acolo.
Isi incrucisa bratele la piept, inca tinand in mana dreapta bagheta, dar slabind usor stramtoarea.

Stia ca gresise fata de Matt, dar chiar si asa, asta nu ii dadea dreptul sa o urmareasca peste tot. Isabella facu ochii mari, uimita de propriile ganduri. Deschise gura, ca pentru a spune ceva, dar o inchise repede la loc. Inghiti nodul din gat si ridica o spranceana.

"- Insa nu te-ai gandit ca dupa atat de mult timp petrecut impreuna, am ajuns sa iti antipicez majoritatea miscarilor, nu ?"
Cand auzi acea fraza, dar mai ales tonul detasat al lui Matt, Isa simti ca se enerveaza mai tare. Acesta era unul din multele si marile ei defecte de care nu stia daca va scapa vreodata - se enerva prea repede si din orice, iar uneori se comporta cu nepasare si aronganta cu cei din jur, chiar si cu cei dragi - in schimb, cand ei faceau asta cu ea, simtea ca nu putea sa accepte.

Intr-un final, deschise gura si raspunse pe o voce joasa:
"- Ba da. Dar m-am gandit ca poate te pot pacali de data asta."
Incerca pe cat posibil sa evite raspunsul la ultima intrebare si pastra o distanta prudenta, pentru a nu-i da de banuit lui Matt. Incepu sa faca pasi mici, rotindu-se in jurul lui si asteptand sa spuna ceva.

**Matt I. River** · 21 Mar 2012, 21:34

Matt ramase nemiscat in timp ce viperina se invartea intr-un cerc mare in jurul lui. Incerca sa o priveasca cu coada ochiului, astfel incat sa nu il ia pe nepregatite. Bagheta o tinea in mana dreapta, incordata si pregatita pentru ce era mai rau. Daca Isabella nu avea sa ii asculte rugamintea..

"- Intrebarea mea inca ramane. Ce anume se gaseste in acele pagini, atat de important incat nu imi poti arata mie. Mie !" repeta viperinul ultimul cuvant, ridicand tonul putin.

Insa raspunsul Isabellei nu veni nci de aceasta data. Matt simtea cum ceva mai grav decat ingrijorarea pune stapanire pe el. Gandirea incepea sa ii fie intunecata de furie, gandindu-se la ce va fi fortata sa faca in curand. Se intoarse spre Isabella, iar aceasta se opri, la cativa metri distanta de el.
Cum au ajuns in acea pozitie ? Cu cateva ore in urma radea si erau fericiti, ascunsi de ochii celorlalti, undeva pe domeniile castelului. Iar acum erau fata in fata, ambii avand baghetele scoase si pregatiti sa se atace reciproc.

"- In cazul acesta, avem o problema. Intamplarea face sa stiu deja ce este in acea carte. Inainte sa ajungi, am rasfoit-o putin."

Desi nu ii putea vedea fata, Matt era sigur ca inima Isabellei se stranse la auzul cuvintelor sale. Avea si de ce.

"- Te rog sa imi dai cartea."

Isabella isi stranse pelerina mai bine in jurul ei, in timp ce Matt ridica bagheta si o lumina rosie aparu in varful acesteia. Jetul de lumina o rata pe Isabella, care se arunca in spatele unui raft. Matt era ingrozit de ceea ce tocmai facuse. Dar daca acea carte ar fi ajuns pe mainile cui nu trebuie, nimic bun nu ar fi putut iesi..

**Isabella River** · (This post was last modified: 21 Mar 2012, 22:12 by Isabella River.)

Cand Isabella vazu jetul de o lumina rosie, stacojie, facu ochii mari si se arunca in spatele unui raft cu carti. Recunoscu vraja si un nod i se puse in gat. Isi pleca privirea, stand asa, in genunchi si privind umbra lui Matt ce se intindea pe podea in lumina lunii.
Realiza cat de penibila era in acea postura, asa ca se ridica rapid si isi scutura pelerina, inghitind nodul din gat.

Iesi de dupa raft, mergand cu pasi silentiosi catre Matt. Avea o privire mai rece ca gheata si simtea furia cum se amplifica incetul cu incetul in timp ce se apropia de el.
Il privi incruntata si abia cand erau la distanta de cativa centimetri rosti:
"- Tu. Tu niciodata sa nu indraznesti sa ma ataci pe mine !" aproape ca tipase la cat enervata era de gestul lui Matt, mai ales amintindu-si ce vraja folosise.
Aproape ca nu ii venea sa creada. Isi impinse barbia in fata si ridica o spranceana, atintind bagheta catre baiat.

"- Expelliarmus !"
Privi cum bagheta baiatului cade la cativa metri distanta, apoi adauga pe acelasi ton:
"- Incarcerous !"
Cateva funii iesira din bagheta Isabellei si il apucara strans pe Matt, legandu-l sever. Isabella isi privi bagheta timp de cateva secunde, admirand-o din nou - se parea ca pana la urma Bagheta Serpilor era facuta pentru ea, lucru de care se indoise un timp indelungat.
"Si se pare ca imi merit titlul de Viperina." isi spuse fata in gand.

"- Intamplarea face sa stiu deja ce este in acea carte. Inainte sa ajungi, am rasfoit-o putin. Te rog sa imi dai cartea."
Viperina lasa bagheta in jos si se apleca spre Matt, care acum era in genunchi, legat si incapabil sa se miste.
"- Daca ai rasfoit-o. Daca stii ce este in ea. De ce mai ai nevoie sa iti dau cartea ?" intreba era pe un ton soptit.

Se ridica si cu o voce hotarata, rosti ferm:
"- Finite Incantatem !" iar in clipa urmatoare funiile se retrasera in bagheta, iar Matt se ridica in picioare.

**Matt I. River** · 21 Mar 2012, 22:50

In momentul in care baiatul se ridica, bagheta acestuia zbura in mana lui dreapta, mai apoi fiind indreptata spre Isabella, care facuse greseala de a-l elibera pe Matt si a lasa garda jos. Desi nu ii venea sa creada ca a trebuit sa o atace tocmai pe ea, si mai greu de crezut era ca l-a atacat ea.

"- Petrificus.. totalus !" se auzi vocea baiatului, aproape soptita. De data aceasta era furios de-a binelea, in special din cauza ultimei intrebari a viperinei.

Jetul de lumina alba o lovi pe Isabella, care intepeni si incepu sa cada, parca cu incetinitorul. Matt se grabi si o prinse, intorcand-o cu fata spre el. Expresia lui era una neutra, poate dezamagita, in timp ce baga mana sub pelerina fetei si scoase cartea neagra. O arunca pe podea, la cativa metri distanta de ei, mai apoi ridicand bagheta cazuta a iubitei lui. O baga in buzunar si se ridica in picioare, rotind bagheta lui.

Isabella plutea in aer, parca tinuta de niste franghii invizibile, eliberata de vraja anterioara. Matt se rezema de un raft si se lasa sa alunece pana pe podea, capul lui fiind lipit de cartile din piele si avand ochii inchisi.

"- M-ai intrebat de ce mai am nevoie sa imi dai cartea daca stiu deja ce este in ea. Raspunsul este foarte simplu. Ca sa nu o folosesti tu. Ca sa nu o folositi voi." Facu o pauza, deschizand ochii si privind-o pe Isabella. "Inca nu pot crede ca.. te-ai alaturat Devoratorilor."

Matt ofta, isi trecu mana prin par si misca bagheta. Isabella ateriza lin, bagheta viperinei plutind pana in fata ei. Matt rasuci iar bagheta, iar fata se pregati sa contra-atace, dar in loc de un jet le lumina ce se indrepta spre ea veni cartea pe care Matt o aruncase.

"- Fa ce crezi ca este corect." spuse viperinul, dupa care se ridica si el si fara sa o priveasca pe Isabella, se indrepta spre iesirea din Sectorul Interzis.

**Isabella River** · (This post was last modified: 21 Mar 2012, 23:06 by Isabella River.)

Isabella il privi uimita pe Matt. Nu stia daca balanta se inclina mai mult spre furie sau suparare.. sau poate dezamagire. Nu stia si nu intelegea. Era un amestec de sentimente in interiorul sau si desi era genul de persoana schimbatoare ca vremea, asta nu insemna ca stia sa si inteleaga schimbarile.

Isi lasa bagheta in buzunar si analiza cartea care plutea in aer, chiar in fata ei. Isi intoarse privirea catre Matt, care pornise incet catre iesirea din Sectorul Interzis, probabil indreptandu-se catre Pivnita, apoi se intoarse catre carte. Si din nou.

Ce avea sa faca ? Niciunul dintre ei nu era vinovat pentru situatia in care se aflau. Dar trebuiau sa lupte pentru factiunile lor, indiferent ca voiau sau nu - poate pentru Matt nu era asa, dar Isabellei ii era in sange sa faca asta, era caracterul ei, era instinctul ei care o determina sa lupte alaturi de Devoratori.

"- Inca nu pot crede ca.. te-ai alaturat Devoratorilor."
Isabella il privi cu ochii ingustati si striga in urma lui:
"- Eu ? Dar tu ?! Tu erai unul dintre noi pana sa te alaturi Ordinului. Tu de ce ai facut asta ?!"
Simti cum ochii i se umplu usor de lacrimi, dar se stradui din rasputeri sa se abtina.

Astepta ca el sa se opreasca si sa raspunda macar. Il privi cu inima batandu-i mai sa-i iasa din piept si tinandu-si respiratia. Astepta ca el sa se intoarca si macar sa o priveasca.
Cartea ramase inca plutind in aer, dar Isabella nu se mai uita la ea, acum fiind concentrata doar pe Matt.

**Matt I. River** · 22 Mar 2012, 16:27

Matt auzi intrebarea, insa nu se opri si nici nu raspunse. Mergea cu pasi apasati, tinand ochii mai mult inchisi decat deschisi si incercand din rasputeri sa se convinga pe sine ca ceea ce a facut, calea pe care a ales-o este cea buna. Dar era in zadar sa faca asa ceva, era mai mult decat sigur ca acolo este locul lui, de partea Ordinului. Insa intrebarea Isabellei ii zdruncina inca o data increderea:

"- Eu ? Dar tu ?! Tu erai unul dintre noi pana sa te alaturi Ordinului. Tu de ce ai facut asta ?!"

De ce a facut asta ? Intradevar, de ce.. De ce sa aleaga calea grea si nu pe cea usoara ? De ce sa nu fie si el, ca majoritatea viperinilor, de partea Devoratorilor.
Baiatul se opri in cele din urma, insa ramase intors cu spatele la Isabella. Trebuia sa termine cu asta o data pentru totdeauna.

"- Nimeni nu a spus ca trebuie sa fiu un Devorator daca sunt si viperin. Nimeni nu a spus ca am fost vreodata "de-al vostru"." accentua Matt ultimele doua cuvinte. " Eu am ales Ordinul, pentru ca nu sunt un criminal. Devoratorii si Lordul Intunecat au comis atat de multe atrocitati incat.. cum ma poti intreba de ce am facut asta ? Eu am ales binele. Dar tu, Isabella ?"

Matt ofta adanc, asteptand raspunsul fetei, care nu veni imediat. Afara, noaptea pierdea teren in fata unei noi zile, a unui nou inceput si in curand, primele raze aparura, luminand locul in care se afla baiatul si accentuand zona intunecata in care astepta Isabella.

In cele din urma, fata vorbi.

**Isabella River** · 22 Mar 2012, 16:45

Isabella facu un pas inainte. Daca acum cateva clipe se simtise vinovata pentru comportamentul sau si pentru replicile dure pe care i le adresase lui Matt, ei bine acum starea ei se schimbase din nou - nu prea ii mai pasa pe moment - dar stia ca dimineata avea sa regrete acest lucru.
"Dar viitorul e viitor si prezentul e prezent. El ii apara pe "ai lui", eu ii voi apara pe "ai mei"." gandi Viperina ingustandu-si ochii.

"- Hm." pufni incet, continuand sa se apropie de baiat. "Nimeni nu a spus absolut nimic de faptul ca daca esti Viperin trebuie sa fii si de partea Devoratorilor." incepu ea. "Eu vorbesc despre faptul ca odata ai fost cu noi. Adu-ti aminte, Matt. Stii ca asa este. Ai fost de partea Devoratorilor, ai fost in Casa Cruplud, ai luptat impotriva celor din Ordin." continua Isabella incrucisandu-si bratele la piept.

Lasase cartea in spate, inca plutind in aer - se intoarse, amintindu-si, iar in clipa urmatoare roti bagheta si cartea se aseza usor pe raft, la locul ei.
Isi intoarse privirea catre Matt si isi musca buza inferioara, apoi isi feri parul din ochi.

"- Iar eu consider ca tu nu ai ales binele. Sincer, nu exista "bine" in toata povestea asta." adauga fata. "Pentru ca noi luptam impotriva voastra, voi impotriva noastra - noi ne dorim suprematia, ne dorim ca Lordul Intunecat sa se intoarca la putere, ne dorim sa nu mai existe sange-mali peste tot. Desi personal, nu am nimic cu asta, dare ceea ce majoritatea isi doresc."
Si asa era. Isabellei nu prea ii pasa - se intelegea cu toti, in mare parte, dar doar pentru ca mai avea ceva divergente cu unele persoane, nu insemna ca nu agrea sange-malii sau ca ii accepta doar pe cei cu sange pur. Dar cum se spune - nu poti cere sa fii placut de toata lumea.

"- Si da - au fost comise multe fapte necugetate si poate ca eram pripiti uneori, dar ne-am schimbat. Eram. Acum stim cum sa actionam. Dar ce conteaza ? De ce sa ne justificam ? Asa suntem noi si asta este." incheie Viperina si trase puternic aer in piept, asteptand replica lui Matt.

**Matt I. River** · 23 Mar 2012, 21:50

Soarele era acum la locul sau, noaptea risipindu-se de tot si biblioteca fiind luminata de la un capat la celalalt. Isabella vorbea, incercand sa il convinga pe Matt ca ceea ce faceau ei era spre binele vrajitorilor, ca s-au schimbat, ca erau mai buni. Insa acesta er aun paradox, nu putea fi mai buni, Devoratorii in sine. Insa Isabella nu era asa, Matt stia asta..

"- Iar eu consider ca tu nu ai ales binele. Sincer, nu exista "bine" in toata povestea asta. Pentru ca noi luptam impotriva voastra, voi impotriva noastra - noi ne dorim suprematia, ne dorim ca Lordul Intunecat sa se intoarca la putere, ne dorim sa nu mai existe sange-mali peste tot. Desi personal, nu am nimic cu asta, dar e ceea ce majoritatea isi doresc."

Baiatul facu ochii mari cand auzi cuvintele acestea. Deschise gura, incercand sa spuna ceva, orice. Insa nu reusi. Ceva se intamplase cu Isabella, era schimbata. Matt nu o mai auzise vorbind asa niciodata. In cele din urma, baiatul vorbi:

"- Nu exista bine ? Exista. Ceea ce va doriti voi, suprematia, disparitia sange-malilor, nu poate fi numit "bine". Poate nici ceea ce ne dorim noi nu reprezinta chiar o utopie. Dar prefer sa risc cu Ordinul decat sa slujesc amintirea Lordului Intunecat."

O privi pe Isabella in ochi si nu stiu ce sa creada, ce sa mai spuna. Il durea sufletul sa faca asta, dar nu se putea altfel. Nu cat timp cartea aceea era in joc.

"- Imi pare rau, dar nu pot.. Va trebuie sa alegi. Ori eu, ori Devoratorii."

Expresia Isabellei ramase neschimbata pentru o clipa. Insa raspunsul acesteia il soca pe Matt..

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Biblioteca / Sectorul interzis 1 2 3 4 Next » //  / Your words are the sweetest poetry

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Biblioteca / Sectorul interzis
1 2 3 4 Next »
/ Your words are the sweetest poetry