Wish you were here..

[Bell Evans]

Cercetasa zambi; era atat de linistitor cand trecutul ramanea trecut, iar tot ce tinea de el era lasat in urma. Parca un val de pace si calmitate se asternea peste tot.
"-E ciudata oglinda" murmura Abby.
Bell isi indrepta privirile spre ea.
"-De ce spui asta?!" intreba ea.
"-Pai..iti arata cea mai mare dorinta..nu e destul de bizar?" chicoti cercetasa.
Eveline incepu sa rada.
"-Doar v'am zis ca eu prima data am crezut ca am vedenii" spuse ea, chicotind.
"-Si eu am fost destul de socata" marturisi Bell.
Ofta incetisor, amintindu'si de acele povesti.
"-Se spune ca au si innebunit oameni din vina ei" spuse ea, cu o voce scazuta.

[Evelyn Steel]

-Nu ii compatimesc zise Eveline usor.
-De ce spui asta? o intreba Abby
-Pai .. multi isi vad dorintele in oglinda asta.Dorinte pe care nu si le pot indeplini.Si oglinda le da o speranta.Daca ai vazut odata,vrei sa vezi si a doua oara,si a treia ..
-Si tot asa pana cand ajungi sa devi dependent de ea continua Bell.
-Da inteleg cum trebuie sa se simta spuse Abby usor.
-Am vizitat oglinda asta timp de 2 saptamani.Credeam ca o iau razna chicoti Eveline.
-E pur si simplu uimitoare.Si ciudata zise Abby zambind.
-Daca zici tu chicoti Eveline.

[Bell Evans]

Rememora clipele petrecute in acea incapere, de'a lungul timpului; era ciudat. Cum de fiecare data cand se privea in oglinda avea acelasi sentiment de nesiguranta de la inceput. Poate asa era firea ei..nu avusese niciodata prea multa incredere in ea. Stia ca asta e de fapt, arma principala impotriva decaderii, sau in fata dusmanilor. Dar ea nu reusea..
"-La ce te gandesti?!" o intreba Ev, in soapta.
Cercetasa tresari, privind in jur.
"-Scuze" chicoti ea.
Nu era pentru prima data cand se desprindea de atmosfera apasatoare din jurul sau.
"-Ma gandeam la timpul petrecut in fata oglinzii" replica aceasta.
"-Si? Cum e?!" intreba Abby, destul de curioasa.
"-In ultima perioada, imaginea nu s'a mai schimbat" recunoscu Bell, cu un zambet.

[Abby Kills]

Camera are acum populata de flacarile jucause si de 3 fete ce pareau pierdute in porpriile lor ganduri si in melancolia nesecata care persista, fara sa dea semne ca s-ar risipi. Eu, priveam linistita la fiecare dintre cele doua fete, ce nu dadeau semne de oboseala, ci din contra, afisau un zambet larg si prietenos. Usor plictisita de monotonia camerei, o idee imi fulgera prin minte:
-Ce ati zice sa jucam ceva? intreb plina de speranta si cu fata luminata...
-Ceva ca....incepu Bell si ramase pe ganduri
-Adevar si provocare! continua brusc Eveline
-Bine, Raspund eu si cu Bell in cor
Toate trei paream incantate de idee, mai ales de faptul ca monotonia si melancolia abundenta a camerei se risipi la fel de usor ca prima raza de soara dupa o iarna lunga.
-Bine Abby, intreaba tu! Raspunse Eveline dupa cateva clipe
-Foarte bine, Bell tu esti prima, adevar sau provocare?

[Bell Evans]

Cercetasa chicoti.
"-Aleg adevar" spuse ea.
Mereu alegea "adevar" in prima tura; nu stia de ce.
"-Pai..nu stiu prea multe lucruri. Dar sa vedem..este adevarat ca in oglinda este Edward Rochester, alaturi de tine?!" intreba Abby.
Cercetasa zambi, dand incet din cap.
"-Adevarat" chicoti ea.
Spera ca acea reflectie sa nu se schimbe niciodata.
"-Bun..cine e urmatorul?!" murmura Bell.
Eveline zambi.
"-Tu..adevar sau provocare?" o intreba Abby.

[Evelyn Steel]

Eveline chicoti.
-Foarte bine .. provocare.Sa te vad zise ea si Abby zambi larg.
-Asta o sa fie amuzant zise Bell in timp ce Abby se gandea la provocarea pentru Eveline.
-Hmmm .. facea Abby gandindu-se in continuare.
In timp ce fetele asteptau ca Abby sa dea un raspuns Eveline se intoarse cu fata la oglinda.David ii facea cu mana,tinand-o de mijloc.Amandoi erau foarte fericiti.
-Ma intreb cum o sa fie cand ii voi spune zise Eveline ganditoare.
-Ahh gata .. te provoc sa ... incepu Abby si fetele isi indreptara atentia spre ea.

[Abby Kills]

In camera atmosfera se destinse odata cu inceperea jocului, chiar daca era destul de tarziu in camera chicotelile zambetele si privirile ghiduse erau omniprezente. Privirea Evelinei ardea de nerabdare... si nu numai ai ei Bell era si ea la fel de curioasa.:
-te provoc sa canti melodia ta preferata. Fetele ramase cam nedumerite... cred ca se asteptau la ceva mai interesant

[Evelyn Steel]

Eveline statu putin si se gandi.Avea multe melodii preferate,nu stia pe care ar trebui sa o cante.
-Dar am multe melodii preferate se plange ea
-Alege si tu una zise Bell ridicand din umeri.
-Si hai mai repede ca suntem curioasa zise Abby privind-o cu interes.
-Oh foarte bine .. zise Eveline apoi se gandi la o melodie.Erau sute si nici nu stia pe care sa o aleaga.Intr-un final se hotara sa aleaga o melodie care o reprezenta.Isi drese vocea si incepu :

Found myself today ..
Oh i found myself and ran away ..
Something pull me back ..
Voice of reason i forgot i have.
All i know is you're not here to say what you always use to say
But i writing in the sky tonight ..
So i wont give up
No I won't break down
Sooner than it seems life turns around
And I will be strong
Even if it all goes wrong
When I'm standing in the dark I'll still believe
Someone's watching over me

Eveline termina de cantat si se uita la cele doua.Zambetele lor largi o facura si pe ea sa zambeasca.
-Nu este toata melodia dar .. zise Eveline ridicand din umeri.

[Bell Evans]

Bell aplauda, zambind.
"-A fost perfecta..ador cantecul asta" sopti ea.
Era intr'adevar una din melodiile ei preferate; se bucura ca are aceleasi gusturi cu Eveline.
"-Sincer..ai o voce superba" continua ea.
Eveline rosi usor.
"-Multumesc" chicoti aceasta.
"-Asa, acum..cine urmeaza?!" intreba Abby.
Ev isi indrepta privirile spre Bell.
"-Cred ca eu" murmura aceasta, cu o voce mica.
Abby incepu sa rada.
"-Deci, adevar sau provocare?!" intreba Eveline.
"-Aleg adevar" chicoti Bell.
"-Iar?" ofta Eveline.
"-Data viitoare aleg provocare..promit" chicoti cercetasa.