What did I miss?

[Rosalie Vivienne Alden]

Cand auzise cuvintele surorii sale inghitise in sec. Intr-adevar - Cassy ii spusese o poveste foarte trista, dar ea cum ii va spune despre tot ce s-a intamplat in acest timp? Ea aflase de Ginny abia acum un an, iar Cassandrei cu siguranta i-a spus mama sau tatal Rosaliei. Ginny se nascuse inaintea Cassandrei, dar totul fusese mult prea tragic in viata lor, in familia lor. Isi drese glasul, apoi isi facuse curaj si murmura:
" Pai e o lunga poveste. Cine ti-a zis ca au gasit-o pe Ginny ? Mama,nu? Ei bine .. Pe Ginny a furat-o cineva cand s-a nascut. La un an si ceva dupa mine .. Acea persoana ma urmareste de ani buni si a creat Horcruxuri. Eu cu cateva amice le-am distrus, insa nu a murit, dar este foarte slab. Este aceeasi persoana care mi-a omorat logodnicul,pe Jake!"
Toate venisera ca o bomba pe capul Cassandrei. Ii astepta reactia cu nerabdare.

[Cassandra Alden]

Ok, deci eu abia am venit aici si deja sunt probleme? Adica stiu ca de obicei sunt un magnet pentru probleme, dar de data asta par grave.
-Stai, Jake? Cine e Jake? Tu te-ai logodit si mie nu mi-ai zis? Ia stai, cine te urmareste? Oare ma urmareste si pe mine? Pe ginny o urmareste? E puternic? Poate ajunge si in lumea oamenilor? am inceput eu cu intrebarile fara sa am timp sa ma gandesc, sau macar sa aud ca nu am primit nici un raspuns, doar o privire trista din partea lui Rose. Cand am observat asta am tacut repede, si deja imi venea sa imi retrag toate acele intrebari. Cum se face ca ea mereu stie cand sa taca iar eu niciodata nu stiu?

[Rosalie Vivienne Alden]

Rosalie nu ii raspunsese in niciun fel surorii sale. Vor avea timp sa discute si despre asa ceva. Nu voia sa o ingrijoreze din prima si nici nu isi dorea prea mult sa vorbeasca despre niste rani care au ramas adancite in suflet fiindca nu ar vrea sa le scoata la iveala din nou. O lacrima ii strabatuse din nou chipul pana se prelinse pe gat , iar in acel loc disparuse de parca nu ar fi fost niciodata prezenta. A ajutat-o sa se descarce, apoi s-a uitat catre Cassandra spunandu-i sincer:
"Vom avea timp sa discutam si despre asta. E hmm .. as vrea sa lasam deoparte aceasta poveste pe moment ..", incheiase scurt, apoi isi amintise cu stupoare ca uitase o intrebare importanta:
" La ce casa ai picat?" , o intrebase rapid pe Cassy, dupa care se uitase daca nu cumva Myrtle avea sa apara curand. Parca simtea ca nu vor scapa de ea astazi.

[Cassandra Alden]

Era ciudat ca nu vrea sa imi raspunda. O sa o mai stresez eu, m-am gandit in timp ce imi faceam un plan sa aflu tot. Adica cum, eu i-am zis si ea nu? Nioci gand.
-La cercetasi, am raspuns mandra cand mi-am dat seama ca Rose astepta un raspuns de la mine.
Da, momentul sortarii, nu cred ca a fost vreun moment mai emotionant in toata viata mea, a fost, special, cum sa zic...magic. Cand ma indreptam spre joben, si chiar si atunci cand l-am pus pe cap, tot eram aproape sigura ca voi pica la viperini, lucru care sincer nu prea il vroiam. Cand am auzit cu o voce clara "Cercetasi" am fost atat de fericita.

[Rosalie Vivienne Alden]

Zambise amintindu-si de povestile parintilor lor de cand erau ei inca in scoala Hogwarts. A auzit de la multe persoane ca au fost elevi buni amandoi, iar locurile unde munceau acum probabil ca evidentia acest fapt. Se uitase in jurul sau precauta , apoi se mutase in alta parte fiindca amortise stand intr-un singur loc. Se gandea cum sa ii spuna Cassandrei mai exact tot ce se intampla . Nu ii era usor, dar bineinteles ca ii va destainui toata povestea. Dar acum altceva era important: sora sa cea mai mica era in anul I la Hogwarts. Nu ii venea sa creada ca s-a hotarat intr-un final sa vina la castel. Brusc, isi mai daduse seama de ceva si rostise mandra, dar putin absenta:
"Tu ca tata si eu ca mama .. Tu la Cercetasi ca el si eu .. fosta Soimeanca asemenea ei. Stii ce dor imi e de Soimii mei? " , murmurase Rosalie trista.

[Cassandra Alden]

"-Ei lasa, ca o sa ii facem noi praf la Cupa caselor si o sa ii vezi acolo pe locul 2." a raspuns Cassy un pic prea inganfata.
Stia ca lui Rose ii fusese dor de ea, si ei ii fusese foarte dor de Rose, dar nu vroia sa ajunga la chestii lacrimogene pentru ca o cam depaseau si mai ales pentru ca nu vroia sa mai planga azi, nu din nou. Mai ales ca acum Rose era trista, asa ca schimba repede subiectul.
"-Deci cum arata Ginny? Si si mai important, e de treaba? Ea stie de mine, sau am ajuns rau famata familiei? E frumoasa? Am auzit ca e profesoara aici, e adevarat? Ce preda? intreba din nou fara sa respire Cassandra

[Rosalie Vivienne Alden]

Rosalie se simtea deja ametita din cauza vorbelor rapide ale Cassandrei. Ei bine, ceea ce spusese de Cupa Caselor fiindca stia deja ca asa se va intampla si o avea acum pe sora sa acolo si multi alti prieteni, deci in mare parte se va bucura si pentru ei. Insa apoi au urmat miile de intrebari ale surorii sale. Chicotise dandu-si seama ca nu s-a prea schimbat , mai degraba a ramas asa de vesela, de plina de viata si de curioasa. Isi drese glasul dupa care murmura:
"Hmm, sys .. nu te mai schimbi tu. Pai sa le iau pe rand. E frumoasa, e de treaba si e profesoara intr-adevar. De Istoria Magiei. Stiu ca esti in soc datorita faptului ca afli ca mai ai o sora , dar parintii nostri au vrut sa fie rezervati de aceea nu ti-au explicat despre existenta ei. Noi crezusem ca a murit, dar am aflat de curand ca a fost la o familie foarte cumsecade cu numele de Blackfire. Cand am recuperat-o ca sora si-a luat numele inapoi. Ai sa o cunosti si tu curand. Si nu esti nicidecum oaia neagra a familiei. Nu a apucat sa afle de tine inca, dar va fi bucuroasa sa stie ca mai are o surioara,sunt sigura!" , chicotise Rosalie , dar fiind foarte sincera.

[Cassandra Alden]

"Hmmm, deci inca nu stie de mine, ciudat, cred ca o sa mor de curiozitate pana o sa o cunosc." s-a gandit Cassy, nici nu mai stia ce sa zica, gandurile ii zburau in minte mult prea repede, vroia sa afle tot, absolut fiecare secunda din ultimii 3 ani, chiar si lucrurile pe care Rose nu vroia sa i le zica, dar cel mai mult vroia sa afle ce se intamplase cu Jake, si cu atat mai important cine fusese acesta.
"-Rose..." zise Cass evaziva
"-Adica, daca nu e prea greu sa vorbesti despre asta, imi poti spune.... cine ne urmareste?" offf, vroia sa intrebe de Jake, dar nu putea, ceva in interiorul ei ii spunea ca e mai bine sa nu intrebe asa ceva, asa ca ultimele cuveinte le zisese foarte repede, zisese ceva pe moment, primul lucru care ii venise.
Dintr-odata se auzii un plans amar, la inceput credea ca e rose, dar nu zisese nimic de Jake, asa ca nu putea fii ea. Dupa o scurta privire, observa ca intr-adevar nu era Rose cea care plangea. Dupa inca cateva secunde care in mintea lui Cass pareau ca niste ore, se auzi ca printre lacrimi
"-Ce poveste induiosetoare."

[Rosalie Vivienne Alden]

Isi daduse ochii peste cap doar auzindu-i plansetul sfasietor. Stia deja cine era: Myrtle . Numai de ea nu avea chef in astfel de momente. Mai avea putin si incepea sa planga, iar acum mai venise cineva cu aceeasi intentie. Pentru moment preferase sa o ignore si sa ii raspunda surorii sale. Se pare ca avea sa se dezvaluie istoria familiei din nou. Oftase si apoi murmura:
"Ei .. te cunosc. Stiu ca vrei sa afli de Jake. E cel care a fost iubitul meu. A intrat la Viperini si trebuia sa termine deodata cu mine anul VII , dar din pacate trebuia sa fie Devorator si cum el nu voia a fost ucis de .. acel barbat. Il cheama Tomas Porrin si e foarte slabit acum din cauza a ceea ce ti-am povestit mai devreme. Ca sa fiu sincera nu stiu cat va mai supravietui!" Sperase ca acum ca ii explicase totul pe scurt surorii sale sa fi inteles, apoi s-a intors catre fantoma intreband-o:
"Chiar nu ne poti lasa putin sa discutam?"

[Cassandra Alden]

Tomas Porrin...de ce ii suna acest nume cunoscut? Hmmm...nu stia exact unde, dar il mai auzise undeva....
-Deci el a vrut sa te omoare? Esti sigura ca va murii? Adica, serios acum, daca nu moare ce se va intampla? A zis Cassy foarte speriata, iar toata atmosfera de planset de acolo o speria parca si mai tare.
Cassy avea deja un scenariu in minte, ea intinsa pe jos, Rose la fel, mama si tata inca luptanduse cu acel Tomas Porrin, dar fiind si ei aproape invinsi, tot locul plin de sange, ca intr-un adevarat razboi in care nu castigau ei. Nu isi putea permite sa se gandeasca asa, in momentul acela o lacrima i se ivi in coltul ochiului.
-Deci zii, esti sigura ca va murii? am intrebat eu, de data asta cu mai multa autoritate in voce