Never again

[Ema Snow]

De ce sa nu le dea o mana de ajutor cu imaginatia? Trebuia sa fie o lady.
" - Mai intai stomacul, apoi pielea capata o nuanta usor verzuie..." adauga Ema, uitandu-se plictisita in tavan.
Abia apuca sa bata din picior de doua ori cand vocea lui Matt se inalta in linistea brusca.
" - Mana mea! E mai palida si mai verde"
Soimeanca se apleca spre el si murmura un Hmmmm lung.
" - Cred ca depinde de fiecare. La tine actioneaza putin mai repede... Ce grupa de sange esti?"
" - AB4"
" - AB4. Rose, mai tii minte? Toti care au avut grupa asta de sange au murit mai repede" medita ea in continuare.

[Rosalie Vivienne Alden]

"Auch, mie mi se intampla la fel!" , rostise celalalt barbat. Si am aceeasi grupa de sange. Rosalie se mirase cum de erau deja atat de verzi, dar uitandu-se la Ema si-a dat seama ca ea facuse o vraja pentru a-i 'inverzi'. Ii venise sa rada, dar s-ar putea ca cei doi sa se prinda ca totul era o farsa si in asemenea momente superbe ar fi fost o tragedie asta. Acum isi scapase un zambet subtil. Si-a adus aminte cum cele doua erau puse din nou intr-o situatie destul de complicata, ca mereu, de altfel. Cum puteau cei doi sa uite ca de fapt erau pentru oglinda aici? Ei bine, asta era penibil. Ei chiar nu erau buni de nimic. Nu erau in stare de nimic, sa faca nimic sau sa actioneze corect.

[Ema Snow]

" - Mai urmeaza durerea de cap, apoi sistemul nervos cedeaza"
Ema se aseza cu lejeritate pe scaun. Ii placea sa se uite la cei doi, asteptandu-si soarta cu cele mai ispasite priviri.
Era convinsa ca daca le va da un nou subiect, vor devia si mai mult de la Oglinda si scopul pentru care se aflau aici. Chiar se temea ca va trebui sa le aminteasca la un moment dat.
Zambi in continuare, o combinatie intre plictiseala si lejeritate. Sora ei mai mica ar fi fost asa mandra de ea daca ar fi vazut-o acum, mintind de zor si purtandu-se rautacios.

[Rosalie Vivienne Alden]

'Da, sa stii .. daca Heather te-ar vedea acum .. Chicotise usor aducandu-i aminte Emei ca in aceste clipe putea sa ii citeasca gandurile. Se gandise la sora mai mica a Soimencei si stia ca avusese dreptate. Chiar ar fi fost mandra de sora sa in caz ca ar sti ca in aceasta clipa ea se lua de cineva. Isi alungase acest gand si se uitase catre cei doi. Ii venise in gand o alta nebunie. Isi spuse in gand o vraja pentru a le iesi niste mici bube pe corp. "Apoi va iasa niste bubite .. " , rostise fosta Soimeanca deja simtindu-se plictisita. Pur si simplu adora sa faca haz de necaz si sa ii faca pe cei doi sa se simta rau. Pana acum ei s-au gandit ca au venit aici cu scopul sa faca rau altora? Nicidecum. Ei bine, acum trebuiau sa suporte consecintele.

[Ema Snow]

' Impresionant' gandi Ema, abtinandu-se sa nu rada. Se apleca peste mana lui Matt.
" - Asta... Asta e un neg?" intreba ea cu scarba, gandindu-se la vraja lui Rosalie.
Barbatul tresari violent, iar Soimeanca se departa cu o moaca gen 'naspa'.
" - Nu e neg..." medita in continuare. " Cam cat le mai dai?" se intoarse spre Rosalie. " Doua ore e mult?"
Se incrunta ganditoare, prapadindu-se de ras in sinea ei, dar mentinandu-si expresia. Nu trebui in vileag minciuna tocmai acum.
Se aseza iar pe scaun, imitandu-l pe Derek. Isi rezema antebratele de spatar si barbia pe ele. Incerca sa aiba o expresie gen 'o sa muriti curand'.

[Rosalie Vivienne Alden]

Ramasese uimita observand ca planul lor inca dadea roade. Era absolut minunat cum cei doi credeau orice tampenie care spuneau fetele. Derek era din ce in ce mai uimit, iar Matt .. ei bine, el avea o fata de parca l-ar fi batut cineva. Ii venea din nou sa rada si se abtinea cu greu. Trebuia totusi sa o faca. Se uitase catre Ema in speranta ca ea mai avea ceva idei, caci ea si le epuizase cel putin pe moment. Isi amintise de cei doi spiridusi si tresarise, dar ii observase fiind speriati la intrare. In gandul sau spuse vraja de impietrire, doar pana avea sa ii ajute sa scape de barbatii aceia din Dimensiunea Intunecata. Abia astept sa ii salvam !, ii transmise Rose un gand Emei.

[Ema Snow]

' Si eu, Rose, si eu. Nu merita toate acestea'
Se uita la cei doi, dorindu-si sa le faca o poza. Nu isi permitea sa uite asta. Si era convinsa ca nu o va uita pana va muri.
Isi ridica uimita capul.
" - Aveti dureri deja?"
Probabil ca nu aveau, dar erau la stadiul in care subconstientul isi facea treaba.
" - Mi-ar prinde bine o pastila" mormai Matt, dar Ema i-o taie brusc.
" - La ce bun? Mori inainte sa-si faca efectul"
Deveni si mai palid la fata.

[Rosalie Vivienne Alden]

De data aceasta nu mai putea sa se abtina si izbucnise intr-un ras usor sters totusi incercand sa fie cat mai discreta. Deci la cate nebunii putea sa le duca mintile lor 'iluminate'? Ei bine, ziua de astazi avea sa ramana cu siguranta in istoria lor , cel putin. Inca se intrebase cum de cei doi au reusit sa ajunga tocmai in Hogwarts printr-o .. gaura sau ceva de genul acesta? Totul parea ca rupt din basme, dar nu era asa. Uitase ca se afla intr-o lume plina de minunatii, uitase ca se afla intr-o lume magica. Totul devenea posibil aici si nu ii parea rau pentru asta. Macar asa mai aveau si ele parte de distractie. Tresarise si murmura:
"Wai, ce dor imi era de actiuni de acest gen!"
Facuse o pauza asteptandu-se ca unul dintre baieti, daca nu chiar amandoi sa reactioneze. Chiar se asteptau ca ei sa innebuneasca foarte curand.

[Ema Snow]

Cand au inceput sa se vaite ca disperatii, Ema mai avea putin si isi dadea palme. Fluiera scurt pentru a le atrage atentia. Gesticula ceva gen liniste, apoi se ridica de pe scaun.
Avea o expresie mahnita si incerca sa le dea de inteles ca nu are absolut niciun rost sa continue cu plangerile si vaitele daca tot aveau s-o termine. Zambi cand unul dintre ei sopti sugrumat 'am mierlit-o, nu vom putea aduce oglinda daca suntem morti'. Deci nu erau chiar atat de prosti! Exista o vaga amintire a scopului pentru care se aflau aici. Bun. Macar reputatia celor doua nu ar fi avut probleme.
' Iti dai seama ce ar zice lumea daca ne-am pierde timpul cu astia doi?' gandi Ema amuzata, uitandu-se spre Rosalie cu un ranjet.

[Rosalie Vivienne Alden]

"Cu siguranta da!" , rostise Rosalie astupandu-si fata cu mainile pentru a ii provoca pe baieti sa reactioneze. Amandoi se uitau cu uimire la ele de parca asteptau un raspuns, dar nu avea sa il afle prea curand. Ii placea atat de mult sa ii provoace si bineinteles ca si Emei ii placea acelasi lucru. Se prefacuse ca se uita la ceasul de pe mana si murmura: "Ah, saracii de voi .. mai aveti doar douazeci de minute!" Fata lor se schimbase incat putea sa jure ca mai aveau doar putin si incepeau sa planga. Chicotise usor uitandu-se catre Ema intreband-o din priviri daca era cazul sa termine cu ei. Adica oare trebuia sa le spuna ca totul a fost o joaca? 'Haide, Emm, zi ceva!' , rostise vocea din sinea ei.