Past and Present Dangers

[Ema Snow]

Ema ofta. Deci distanta nu ajuta. Se intoarse pe calcaie si le facu semn celor doua fete sa vina langa ele. Macar sa le aiba aproape si sa le poata proteja in caz de ceva. Isi scoase iar bagheta, rotind-o in jurul celor doua copile si punand rapid cateva farmece de protectie.
Trebuia sa recunoasca faptul ca era disperata. Panicata. Speriata. Si toate astea pentru ca nu stia ce o astepta. Si nu era deloc ca atunci cand fusese in Dublin. Nici atunci nu stia ce o astepta, dar nu-si punea problema ca timpul poate sa fie modificat. Asta parea o chestie destul de comuna in lumea vrajitoreasca, dar Ema tot se simtea luata pe nepregatite.
" Prea bine. Daca ele nu pot pleca... Si noi nu putem pleca... Atunci ne aducem lucrurile necesare aici. Nu putem sa stam pur si simplu. Oricat de mult ne gandim, avem nevoie de ceva ajutor de specialitate."
Incepu un sir lung de vraji accio. Soimeanca incerca sa aduca doua carti din biblioteca ei micuta, patru pene si pergamente. Se anunta o noapte de studiu in Padurea Interzisa, iar ea se ruga sa gaseasca o solutie in carti de a le trimite inapoi pe cele doua.
Cat asteptara obiectele, se aseza turceste pe pamant si o lua pe Grace de maini.
" Tu ai uitat ceva?"
Fetita dadu din cap negativ, asa ca Ema se apuca sa-i spuna tot ce-si mai amintea. Inca.

[Rosalie Vivienne Alden]

Se temea si trebuia sa recunoasca acest fapt. Pur si simplu totul luase o intorsatura de-a dreptul stupida. Oftase gandindu-se ca acum ceva timp ea spusese ca nu va mai avea parte de probleme si atat de multa adrenalina dupa moartea lui Porrin. Cu regret spunea ca deja se simtea imbatranita la doar douazeci si unu de ani. De ce ? Trecuse prin atat de multe probleme, incat se saturase de orice chestii de acest gen. Si gata! Trebuia sa spuna stop.

"Hm, deci cam ce am putea sa facem acum? Chiar cred ca trebuie sa actionam cumva, doar nu putem sa stam o viata intreaga asteptand sa se intample ceva. Rau sau ..o minune. Nu putem astepta. " Se oprise uitandu-se catre fetite intrebandu-se cu ce le-ar putea ajuta. Ei bine, la asta trebuia sa se gandeasca ceva. Nu putea pur si simplu sa se foloseasca de ... ele insesi.

[Ema Snow]

Un sunet fasait ii atrase atentia, iar Ema isi ridica privirea, zambind multumita.
" Uite ajutorul nostru, Rosalie!" murmura ea si se ridica in picioare pentru a dirija lucrurile cu bagheta.
Aseza cartile pe iarba si isi puse mainile in sold. Multa munca. Foarte multa munca. Ema ofta, amintindu-si ca lucrurile nu stateau chiar asa inainte. Ele se luptau cu Por-por sau cum il chema sufleteste, fizic si mental. Asta era diferit.
" Trebuie doar sa gasim o vraja sau ceva care sa le duca inapoi in timp. In locul si in momentul potrivit" murmura Ema.
Momentan, isi punea toata speranta in citit. Se ruga in sinea ei sa gaseasca acolo, printre pagini, ceva, orice. Un detaliu care sa o le dea o directie. Si tinand cont ca erau practic blocate in Padurea Interzisa, trebuia sa fie o directie al naibii de buna.
Ofta iar si isi prinse capul in maini. Se simtea obosita, slabita. Si o durea piciorul. Il simtea amortit. Grace se ridica si se apropie de ea, luand in mana o pana alba. Fetita schiopata doi pasi, iar Ema simti furnicaturi in picior.

[Rosalie Vivienne Alden]

Ce vraja puteau sa gaseasca pentru a le readuce in timpul potrivit? Totul ar fi fost mult mai simplu cu Aparitie si Disparitie, dar bineinteles ca acest lucru era practic imposibil avand in vedere faptul ca nici macar nu mai existau cele doua fetite in aceasta vreme. Si acum i se parea ciudat sa vorbeasca cu ea insasi, nu-si revenise din acel soc. De fapt ciudat era putin spus, se simtea de-a dreptul penibil. In fine, nu avea sa treaca peste asta decat cand va sti ca poate dormi in siguranta, dupa ce pleaca ele din viata lor de acum, dupa ce stie ca nu si-a afectat trecutul sau viitorul.

"Bun,deci nu stiu ce facem, dar sper sa rezolvam asta cat mai repede" , rostise Rosalie din ce in ce mai panicata. "Ce vreti sa faceti?" , intrebase Vivienne, iar Soimeanca ramasese uimita, caci de aceasta data nu vorbise foarte incet. Iar o luase gura pe dinainte. O, Doamne,Doamne.. ce aveau sa faca? Cum aveau sa rezolve aceasta problema?

[Ema Snow]

O durea sufletul sa recunoasca faptul ca nici ea nu avea habar ce faceau. Momentan mergea pe instinct. Cum o ajuta asta, iar nu stia.
Renunta sa caute solutii. Macar pe moment. Altceva ii acaparase atentia si trebuia sa se convinga ca avea dreptate. Se apropie de Grace si o ciupi de brat. Fetita protesta cu un sunet inalt si atacator de timpane, aruncandu-i Emei o privire fioroasa. In alte conditii, ar fi umflat-o rasul gandindu-se cat de 'feroce' arata. Insa era prea preocupata sa-si maseze la randul ei bratul. O nemultumea. Nu stia daca simtise durerea pentru ca era cat se poate de adevarat sau daca doar isi imaginase.
Vocea lui Vivienne o lua prin surprindere. Era atat de asemanatoare cu a prietenei sale, doar mult mai inalta si mai lipsita de curaj. Soimeanca ii zambi calduros.
" Vrem sa va trimitem pe voi doua inapoi acasa. Dar inainte de asta, mi-ar placea sa ma lamuresc in privinta unui lucru"
Se misca repede spre Vivienne si ii dadu un bobarnac in umar. Nu intr-un fel care s-o doara, dar suficient cat sa simta cu usurinta. Observa strambatura incomfortabila de pe fata micutei. Isi intoarse privirea spre Rosalie.
" Ai simtit asta?" intreba, aratand cu barbia spre umarul lui Rose.

[Rosalie Vivienne Alden]

"Auch!" , rostise Rosalie dintr-o data nestiind de ce o facuse. Pur si simplu simtise ca ceva o atinse pe umar, dar era imposibil. Nu era nimeni langa ea, pana si cele trei fete erau deja la cativa pasi. Auzise apoi vocea Emei si incercase sa puna totul cap la cap. Ceva cam destul de greu, de-a dreptul vorbind. Se uitase dintr-o data catre Vivienne si observase ca se tinea usor de umar. Hm, de ce o durea si pe ea? Aha! Intelesese acum, cel putin asa credea. Deci era posibil sa o fi atins pe fetita si sa simta si ea? Bun, de fapt .. acesta nu era un lucru bun deloc.

"Da,am simtit ! Si sincer? Nu-mi place sa spun asta. Este atat de ciudat. Adica cum sa simt o lovitura ca si cum mi-ai fi 'daruit-o' acum mai bine de un deceniu?" Isi spuse din nou un 'Au' mintal. Hm, totul era intors pe dos. Parca ele traiau acum intr-o lume paralela, ceea ce si credea de fapt ca se intampla pana la urma.

[Ema Snow]

Un zambet larg inflori pe buzele Emei, desi nu avea nici cel mai mic motiv sa se afle acolo. Din contra. Insa toate se legau acum intre ele. Sau cel putin asa credea ea. Isi stranse bratele la piept si isi duse un deget la buze.
" Daca... Daca toate astea se leaga? Daca cine le-a adus pe ele aici, oricine ar fi acela, doreste defapt sa ne atace pe noi? Gandeste-te numai! Acum suntem trecute prin atatea lupte si stim cum sa ne purtam de grija. Nu e usori sa ne dobori. Chiar daca Pore..."
Se opri, se stramba si afurisi cu energie. Cum de-i uitase numele?!
" Chiar daca ala care nu mai traieste e mort.." Isi dadu ochii peste cap la gafa facuta. " ... Noi tot suntem pregatite. Nu e ca si cum am lasa garda jos. Nici pe departe! Nu-mi spune ca daca auzi acum o ramura trosnind in spatele tau nu o sa te pregatesti imediat sa te aperi!"
Ea una asa ar fi facut. Era prea mult. O parte din ea era mereu intinsa cu nervii la maxim. Se intoarse pentru a le studia o clipa pe cele doua fetite, apoi se uita din nou la Rosalie.
" Dar ele? Ele sunt complet lipsite de aparare! Au magie, dar nu stiu s-o foloseasca! Nici macar nu au baghete. Si stii ca eu una nu m-am descurcat niciodata la vrajile fara bagheta decat la cele direct in limba veche. Dar cartea aia am gasit-o la Hogwarts."
Grace nu avea habar nici macar ca exista o alta metoda de a face vraji. Ema se simti brusc enervata. Nu numai ca trebuiau sa trimita doua fete -pe ele - inapoi in timpul potrivit, dar probabil trebuiau sa le protejeze ca pe ochii din cap.

[Rosalie Vivienne Alden]

Totul devenea din ce in ce mai complicat, iar Rosalie era tot mai speriata sa nu ramana blocate cu ele mici in Padurea Interzisa pentru tot restul vietii. Nu avea de unde sa stie ce va urma, dar nici nu putea sa se gandeasca la o solutie cat mai logica. Totul era extrem de incurcat. E ca si cum viata lor s-a intors de tot pe dos si nu mai aveau o cale de intoarcere. Daduse din umeri, desi fusese atenta la absolut toate cuvintele Emei. Brusc, isi amintise niste chestii si mai voia sa si spuna altele.
"In primul rand il cheama .. Porrin. Da, asa ! In al doilea rand cred ca ne ramane o singura varianta momentan : aceea de a le invata cateva vraji." Se uitase catre Soimeanca intrebandu-se daca era sau nu potrivit sa faca acest lucru. Ea considera ca puteau sa invete destul de repede, desi parea usor complicat, fiindca cel putin Viv mica nu stiuse inca faptul ca era Vrajitoare.

[Ema Snow]

Ema nu se misca. Asculta cu o atentie periculoasa vorbele prietenei sale, desi nu-si muta privirea din pamant. Ramase asa si dupa ce Rose termina de vorbit. Asta era un joc periculos, iar ea regreta amarnic faptul ca nu se documentase mai mult in privinta teoriilor legate de timp. S-ar fi dovedit folositor acum, dar de unde sa stie ea ca se va intampla asemenea gogomanie?
Lua o decizie rapida si isi ridica privirea pentru a o fixa in ochii lui Rosalie. Ochii verzi ai Emei erau lipsiti de orice emotie, lasand doar o hotarare acida sa se manifeste in sclipirile lor.
" Ai dreptate. Le invatam ce e mai eficient. Nu conteaza ce se va intampla. Le vom trimite inapoi in timpul lor, la momentul potrivit si in locul potrivit. Le vom sterge memoria inainte! Dar pana atunci le antrenam asa cum se cuvine. Degeaba gasim vraja daca nu avem ce sa trimitem inapoi. Si daca ele o mierlesc aici, atunci asta e si sfarsitul nostru"
Vorbi cu un ton dur, fara sa se abtina de la cuvintele reci. Insa nu era cu intentie. Pur si simplu era felul ei de a reactiona la astfel de situatii. Prefera sa se detaseze total. Se intoarse ca sa o ia pe Grace dupa umeri si ii puse bagheta in mana micuta. Pana la urma, bagheta avea sa o accepte, caci era tot Ema. Doar varsta diferea.

[Rosalie Vivienne Alden]

O luase pe micuta Vivienne langa ea si ii daduse bagheta. De bine, de rau avea sa invete cate ceva, ca doar peste doi ani avea sa devina Vrajitoare eleva la Hogwarts, daca era sa calculeze bine. In fine, asta era mai putin important. Avea sa se gandeasca la cum sa le stearga memoria, pentru ca nu voia sa le strice copilaria dintr-o asemenea prostie. Nu aveau voie sa isi mai aminteasca nimic de acum. Hm, se gandise si bingo! Va incerca cu ajutorul Emei sa le invete Aparitia si Disparitia. De asta aveau sa se ingrijoreze, caci nu era deloc usor. Oare ..aveau sa fie in stare? De fapt, de ce nu? Doar erau ele mai micute, dar cu aceeasi minte si indemanare,nu? Asa spera ea , cel putin.

Totusi , inainte era necesar sa le invete cateva vraji de baza, incepand cu Lumos si Accio si continuand cu Lumos Maxima sau ..ei,asta vor vedea ele pe parcurs. "Haideti,fetelor. Ascultati-ne bine. Acum trebuie sa faceti putin efort ca sa invatati ceea ce va spunem, bine?" Se uitase catre Ema transmitandu-i gandurile sale intreband-o mintal daca era de acord sau nu. Cele doua Soimence aveau ceva de lucru de acum inainte daca era de parerea sa.