A new hope

[Helena Daphne Rose]

Si eu vreau tomorrow
><

[Bella Emily Rose]

Si eu vreau
Haide , Bell

[Bell Evans]

inca doua comentarii si aveti next
cine vrea

[Bella Emily Rose]

Bell
Nu mai vorbi prostii
Normal ca vrem nextul

[Edward Rochester]

A doua persoanã. NEEXT!

[Alice Morris]

si eu vreau next adica cum

[Bella Emily Rose]

Uite
Ai destule commuri
Pune nextul ><

[Bell Evans]

Capitolul 7 ~ Draga Jurnalule..

Part I – Lectura nocturna [Luke]

Edward plecase, deci ramasesem singur. Prea plictisit pentru a gasi ceva mai bun de facut, am ridicat micul jurnal de pe podea si am inceput sa’l citesc..

27.09.2009
Ce ai putea sa faci atunci cand singura speranta se spulbera?! Am aflat in cele din urma cine e Josh si ce rol joaca in viata Lisei. Fostul prieten..care acum era mort. Desi ma asteptam la asta, impactul pe care l’a avut intrebarea mea asupra ei ma lasa lat. A inceput sa planga si a iesit in fuga din sala de mese. My god, au trecut aproape doi ani. Ar trebui sa isi mai fi revenit de atunci, nu?! Sau cine stie. Poate l’a iubit mai mult decat ma asteptam. Dar nu aveam sa o fortez. Vroiam sa o las sa se indragosteasca treptat de mine. Pentru ca deja incepuse sa o faca. O vedeam in privirile ei cand ne intalneam aparent intamplator. Chiar nu aveam de gand sa o pierd. Imi captase atentia inca din prima zi, cum as fi putut sa o las balta?!

28.09.2009
Mda, numai mie mi se putea intampla asta. Se pare ca scumpul meu frate, Luke, seamana perfect cu nimeni altul decat..surpriza, Josh Bennett! Iar Lisa seamana cu Anabell. Deci, cele doua sosii s’au intalnit la timp. O vad cum il priveste, si totusi nu pot sa o urasc. Nici pe ea, nici pe el. Pe ea, pentru ca nu poti uri si in acelasi timp iubi o fiinta, iar pe Luke..ei bine, rau cum e, dar e fratele meu. Nu as face niciodata nimic care sa’l raneasca, legatura dintre noi e prea puternica. Desi as putea sa il dau in vileag, sa’i spun secretul. Ciudat totusi ca nu m’a tentat niciodata sa fac asta, chiar daca as fi putut. Era chiar simplu. Politia ar fi rezolvat totul, eu trebuia doar sa imi dau putin drumul la gura. Dar nu, nu eram tradator. Mai ales ca Luke imi promise ca se va schimba..

29.09.2009
Un val de crime a invadat orasul. Iar Luke jura ca nu a fost el. Ciudat insa, nu exista vre’o urma de asasinat. Par niste decese absolut intamplatoare, banale. Facute din prostie. Cineva care nu ar sti ce stiu eu, s’ar lasa convins ca sunt pure intamplari, dar sunt sigur ca nu e asa.
Lisa petrece din ce in ce mai mult timp cu Luke, lucru ce nu imi place. Chiar daca e fericita, pentru ca are impresia ca Luke e Josh al ei, stiu ca pe dinauntru e constienta ca nu e asa. Dar nu pot sa ii judec pe niciunul din ei. Daca fratele meu poate sa o faca pe ea fericita, sunt in stare sa ma dau la o parte si sa ii las lui cale libera. Dar ma tem ca dupa ce si’ar da seama ca Anabell e moarta, si nu e Lisa, i’ar face rau. Nu pot sa las sa se intample asa ceva. Si nu am sa ma dau batut..

30.09.2009
Edward Rochester. Raspunsul la toate intrebarile pe care le aveam. Revenirea lui in oras a produs sirul de asasinate. Puteam sa jur ca e ceva nepamantesc, toate urmele erau prea bine ascunse. Niciun indiciu care sa fi condus politia la asta. Nu puteam sa suport sa vad cum oamenii mor in jurul meu. Oameni nevinovati. Trebuia sa vorbesc cu Luke, sa isi potoleasca prietenul infometat. Familiile care murisera nu aveau nicio vina, de ce venise in orasul asta? Sa aduca teroare si spaima?! Uram creaturile astea si ma inspaimanta gandul ca si eu as putea deveni una dintre ele. Nu, asa ceva chiar nu se putea..

Part II – Amintiri.. [Lisa]

Ajunsa in dormitorul meu, m’am asezat pe pat si am scotocit prin sertar. Am gasit vechiul jurnal si am luat un creion de pe birou. De cand nu mai scrisesem aici, imi era chiar dor. Zilele treceau prea repede, asemeni miscarii norilor pe candelabrul celest. Timpul zbura cu o viteza mult prea mare, nu aveam destule ore si zile sa asimilez toate noutatile care imi invadara viata personala.

Draga Jurnalule,
S’au intamplat prea multe lucruri in ultimul timp. Lucruri ciudate, care ma fac sa tremur cateodata. Si cel mai rau lucru, Josh nu e langa mine sa ma linisteasca. Dar Stephan si Luke sunt. Insa Luke e atat de..diferit si in acelasi timp identic. El si Josh seamana ca doua picaturi de apa la fizic, dar la suflet incep sa realizez ca sunt total opusi. Bunatatea lui Josh, blandetea si candoarea lui, nimic din toatea astea nu se regasesc in inima de piatra a lui Luke. Petrecusem destul timp in compania lui ca sa realizez ce fel de persoana e. Tipul influent, sef peste tot, care nu accepta infrangeri. Poate de aia nu vrea sa accepte ca eu sunt Lisa, si nu Anabell. Apropo de Anabell, am cautat niste informatii despre ea prin ziarele mai vechi si Internet. Se pare ca a murit intr’un accident de avion, in timp ce se indrepta spre parcul Banff din Alberta, Canada, impreuna cu parintii sai. O destinatie destul de pretentioasa, intr’un tinut al zapezilor. Eu una, as fi ales o zona mai calduroasa, poate la Tropice. In niciun caz muntii de omat din Alberta. Dar ea a avut alte preferinte, care au trimis’o in mormant. Resturile din avion au fost gasite in cele din urma, pe un ghetar din centrul parcului. Cadavrele erau mult prea degradate, dar in numar de patru. Asa ca nu s’a mai facut o ancheta pentru victime, ci doar pentru a se stabili cauza prabusirii aparatului de zbor.
Acest lucru se intamplase cu un an in urma, la fel ca accidentul cu Daniel. Imi amintesc si acum acea seara de ianuarie, o noapte neagra pentru familia Cudmore.
Eu si Dane veneam de la petrecerea data de parintii lui Peter in cinstea aniversarii de 19 ani impliniti. Ashley ramase la el, asa ca Dane se oferi sa ma duca acasa. Desi la inceput am refuzat vehement, in cele din urma m’am lasat convinsa. Si s’a intamplat. Nu imi mai amintesc decat un tir mare care a intrat pe contra-sens si ne’a izbit in plin. Masina a luat foc, iar eu am lesinat. M’am trezit la spital a doua zi, cu mai multe arsuri pe corp. Dar eram in viata. In schimb, Daniel murise. Impactul fusese mult prea puternic pentru el, iar viata il abandonase in ghiarele nemiloase ale mortii.

Am inchis jurnalul, cateva lacrimi ajungandu’mi pe obraji. Viata imi daduse inca o sansa la a fi fericita, la a’mi urma soarta. Dar as fi preferat de o mie de ori sa mor eu in acel accident, nu Dane. M’as fi intalnit cu ingerul meu, cu Josh...
Dar poate ca asa trebuia sa se intample. Toti din jurul meu sa se duca treptat, unul cate unul. Iar eu sa raman in urma, sa indur suferinta. Daca asta imi era destinul, nu aveam alta solutie decat sa ma conformez. Insa aveam sa realizez ca un alt soare va rasari curand si pentru mine. Unul mai puternic, mai stralucitor.
__________
Sper sa va placa mie nu mi s'a parut cine stie ce

[Bella Emily Rose]

" Edward Rochester "
E foarte tare capitolul , Bell
Tie niciodata nu ti se pare cine stie ce ><

[Alice Morris]

este pur si simplu super
nu stiu de ce, dar imi plac mult tipurile de tip jurnal, fiindca sentimentele transmise sunt mult mai profunde, si trebuie sa spun ca Stephan imi aminteste mult de faza cu sarutul dintre Lisa si Dane
Josh ar fi fost in stare sa se dea la o parte pentru ca Lisa sa fie fericita
Iar daca Stephan face acelasi lucru, inseamna ca nu e mare diferenta intre el si Josh si tot nu pot sa cred ca lai omorat
abia astept sa vad ce fel de creatura este Luke e din ce in ce mai dubioasa