Petrecerea de Revelion

[Ema Snow]

Mi-am prins parul intr-un coc, dar nu a reusit sa stea. Am incercat iar, dar parul meu pur si simplu refuza sa stea acolo unde trebuia sa stea. M-am dat batuta. O sa il port despletit. Buclele largi, naturale, imi veneau destul de bine si nici nu necesitau o pregatire - parul meu nu era perfect drept.
" - E timpul sa ne distram!" am zambit, legandu-mi o panglica rosie la gat.
Asa era traditia, era bine sa porti rosu in noaptea de Revelion. Si in plus, se potrivea cu rochia grena, din voal subtire, ce cadea in cascade pana la pamant. De data asta imi invatasem lectia. Nu-mi pasa daca voi fi scunda printre ceilalti, dar nu-mi voi lua pantofi cu toc. Nu mai imi omor picioarele pe ei. Am ales niste balerini albi, cu linii aurii.
Am agatat de panglica de la gat un medalion de aur, rotund, simplu, si mi-am pus cerceii din set.
O jumatate de ora mai tarziu, intram pe usa Marii Sali. M-am oprit in loc si m-am intors sa vad minunatia din fata mea. Avea sa fie minunat.
" - Luna, Dianne! Ati facut o treba superba!" le-am felicitat. " - Hey, Iz, Rose!" le-am zambit prietenelor mele, in timp ce paseam mai departe.