Hmm...tocilari

[Edward Rochester]

Normal cã am materii preferate (*româna, engleza, fizica, psihologia, informatica, istoria) dar la celelalte învãþ pentru cã trebuie nu pentru cã aº vrea. Învãþ numai când dau teste sau cã ºtiu cã mã ascultã (*excluzând chimia ºi matematica). În afarã de materiile preferate, la celelalte învãþ pentru cultura mea generalã, pentru cã trebuie sã ºti câte ceva din fiecare, fie cã e muzicã fie cã sunt ºtiinþe ale naturii.
În viaþã nu totul se rezumã la verbul "a învãþa", pentru cã o viaþã avem ºi trebuie trãitã. Nu spun acum sã-þi faci de cap sau ceva de genul ãsta, dar distracþia cu învãþatul trebuie combinate într-o oarecare mãsurã.
Nu mã refeream cã înveþi încontinuu, dar jumãtate din vârsta pe care am enumerat-o mai sus þi-o petreci pur ºi simplu stând cu burta pe carte (*pentru cã sã zicem cã stai 6-7 ore la ºcoalã adunate cu orele de învãþat, sã punem 3, dau în total 9-10 ore... Cât dormi, mãnânci se completeazã aproape tot programul ºi nu-þi rãmâne timp decât sã te odihneºti dupã ziua tumultoasã pe care ai avut-o.

Uite, eu am în clasã o tocilarã în adevãratul sens al cuvântului. Ia numai 10, nu iese niciodatã, nici mãcar în weekend afarã, nu are prieteni, stã singurã în bancã ºi nu comunicã cu nimeni din jur. Aici poate fi ºi o problemã de personalitate, sau poate credeþi cã ea se regãseºte în cãrþi sau în altceva... Dar nici în halul ãsta.

Pot vorbi ore în ºir despre subiectul ãsta dar deja mã dor degetele.