Always come back here

[Rosalie Vivienne Alden]

O lacrima mi se asternu din nou pe chip cerand cu indurare sa nu o las sa cada in neant,dar nu aveam cum sa evit asta,nu puteam sa o pastrez pentru vecie ceva ce imi facea rau. In ultimul timp mii de lacrimi am varsat,dar pana la urma si suferinta facea parte din mine,de fapt din absolut orice om.

Brusc,mi-am indreptat privirea catre Cercetasa,nu aveam cum sa nu observ ca tinea in mana un lucru superb,dar ea...plangea. M-am indreptat cu pasi marunti spre ea nevrand sa o deranjez,nevrand sa o intrerup. Parea atat de scufundata in ganduri,cu siguranta o noua amintire luase viata in mintea si sufletul ei.

Am privit acea medalie minunata , am citit cu grija ce scria si am rostit:
"Bell,se pare ca...Era o persoana pe care merita sa o admiri,sunt sigura ca el este inca acolo, in sufletul tau si in amintirile tale!"