Descoperiri pe furtuna

[Bell Evans]

Cercetasa isi aminti de clipele petrecute in agonie, privind disperata reflexia din oglinda; acele prime momente de dupa moartea..lui. Desi trecuse atat de mult timp, inca nu putea sa'i spuna numele fara sa simta o oarecare durere in adancul fiintei sale.
De ce nu putea sa uite o data? De ce nu putea sa lase prada timpului viclean toate amintirile cu el? Raspunsul era de fiecare data acelasi..pentru ca nu puteai lasa in urma un trecut, de care atarna prezentul si viitorul. Erau conectate astfel incat sa le ai pe toate trei, sau pe niciunul.
"-Oglinda este o adevarata capcana pentru cei slabi" sopti Bell, cu o voce stinsa.
"-De ce spui asta?" intreba Georgya.
"-Motive personale" remarca cercetasa, ridicandu'si privirile.
Nu vroia sa mai vina aici; desi acum reflexia din oglinda se schimbase. Cateodata ii facea bine, alta data nu. Poate era mai bine daca dadea uitarii aceasta incapere.