So .. Let's run away

[Effy K. Dietrich]

Nu era prea vorbăreaţă , ştia. Şi se bucura că n-o deranja că era nevoită să îi pună mereu întrebări, numai pentru a scoate câteva cuvinte seci de la ea. Era o trăsătură de familie faptul că nu era prea vorbăreaţă. Toşi din familia sa se cunoşteau între ei şi de cele mai multe ori era nevoie doar de un singur cuvânt pentru a-şi da seama ce doreşte fiecare.
,,Sunt în anul doi. Şi pot spune că m-am acomodat destul de bine, având în vedere că n-am mai avut nici un contact cu magia înainte de a ajunge la Hogwarts. "
Da , sângele ei nu era pur. Ştia foarte bine asta şi , de fapt era foarte mândră de locul de unde venea. Părinţi şi prieteni ei erau nişte oameni buni şi inteligenţi, care ar face pe oricine mândru că este rudă cu ei. Inspiră adânc aerul curat din pădure şi ascultă cu atenţie vuietul încet scos de adierea vântului.