The punishment

[Bell Evans]

• Melody statea acum linistita, intr'o banca, privindu'le pe furis; Bell ii surprinse cate o privire, si ii zambi. Nu stia ce putea face; insa avea impresia ca simplul fapt ca era acolo o ajuta.
  "-Melly..te simti mai bine?" intreba ea, cu o voce joasa.
  Cercetasa tresari, ridicandu'si chipul; zambi slab, si dadu usor din cap.
  "-Cred ca poti sa pleci atunci" continua Bell.
  Se uita spre Rosalie, iar aceasta aproba incet din cap.
  
  Melody se ridica, indreptandu'se spre usa.
  "-La revedere" murmura ea.
  "-Ne vedem in Turn" ii striga Bell, chiar inainte sa se inchida usa.
  Nu avea de gand sa lase lucrurile asa; trebuia sa isi ajute prietena. Era datoria ei - una dubla, daca se putea spune asa.
  "-Oare se simte mai bine?" o intreba Rose, apropiindu'se de ea.
  
  Cercetasa ridica usor din umeri.
  "-Sincer, nu stiu" ofta ea.
  Ura cand nu putea sa isi dea seama ce se intampla cu prietenii ei.
  "-Dar va fi mai bine; acum ne'a spus macar motivul pentru care se simte asa" continua Bell.
  Iar asta era un lucru bun; aveau un punct de plecare. Cu jumatate de ora inainte, nu aveau nimic.
  "-Dar oare asta e adevaratul motiv?!" sopti Rosalie, incordata.
  O urma de indoiala se strecura inauntrul sau.
  "-Sper ca da" mormai cercetasa.