Pe taramul migdalat

[Bell Evans]

• Cei patru se asezara la masa din spatele lor, care se eliberase cu doar cateva clipe in urma, astfel incat cele doua aveau o priveliste superba de amirat. Shery consumase deja doua servetele - cu patru straturi inca - si acum incerca sa'l scoata si pe al cincilea.
  "-Parca sunt F4" sopti Bell, admirativ.
  Se juca absenta cu paharul, in timp ce ii privea pe cei patru tineri.
  
  Unul din ei era brunet, cu un par cret; altul avea parul roscat deschis, altul un par negru si drept iar cel din urma un par scrut si ciufulit.
  "-Deci..doamne..am nimerit in paradis" remarca cercetasa, zambind ca proasta.
  Nu se putea abtine; nimeni nu se putea abtine. Cum sa te abtii?! Gata..fara verbul asta; primeste interdictie cat avea sa stea in Coreea.
  "-Aici raman" balbai Shery, visatoare.
  
  Cei patru asteptara chelnerita, care veni si le lua comenzile; pana si ea parea fermecata. Ea, care statea zi de zi acolo si servea clienti superbi, coreeni. Ce sa mai faca cele doua londoneze.
  "-Aaa..Mai vreau o limonada" mormai Shery, chemand'o iar pe tanara.
  Aceasta se intoarse, indepartandu'se.
  "-Am suparat'o" chicoti Bell.
  Insa un alt chelner, un tanar de data aceasta, veni spre masa lor.

OOC: Shery, esti geniala =))