|
|
24 Apr 2011, 19:23
(This post was last modified: 24 Apr 2011, 21:13 by Bell Evans.)
|
|
Bell Evans
|
Posts: 11,394
RP Posts: 2896
Joined: Jan 2010
Reputation:
2
Casa: Niciuna
Galeoni: 4367
Animal: Bufnita alba - Eowyn
|
|
- Adora lucrurile complicate; se simtea mereu atrasa de mistere nerezolvate sau de intamplari care incalcau legile firesti. De ce? Pentru ca tot farmecul consta in incercarea de a descoperi ce se afla in spatele unui lucru ce pare neobisnuit. Pentru ca nimic nu e lipsit de sens..nimic nu ramane nedescoperit pana la infinit. Toate au un inceput si toate au un sfarsit.
I se parea ciudat..aiurea..de'a dreptul tampit faptul ca nu se mai trezea dimineata sa mearga la ore. Sau pur si simplu sa cutreiere coridoarele castelului. Anul se incheiase totusi si o data cu el, perioada ei ca eleva la Hogwarts.
Furtuna de ganduri si sentimente ce se dezlantuia in interiorul ei o cuprinse din nou; poate pentru a mia oara in ultimele saptamani. Simtise nevoia unei evadari din mediul acela tensionat. Asa ca venise in sat, in Hogsmeade, in cautarea unei clipe de reculegere; sau mai bine spus, de relaxare. Nu prea avea motive sa se reculeaga. Era de'a dreptul absurd.
Clatina usor din cap si se aseza pe singura banca de pe marginea unei alei. Putea fi considerat un gest de slabiciune, dar personal, era doar din cauza oboselii. Aproape nu isi mai simtea picioarele dupa atata mers. Pentru ca se plimbase in fiecare zi prin sat, incercand sa'si gaseasca linistea.
Se schimbase; suficient cat sa ramana si ea uimita de propria persoana. Si poate era normal sa se schimbe. Insa nu era mare fan al acestui fenomen. Comoditate - asa numea ea sentimentul care ii acompania viata, clipa de clipa. Incerca sa nu depaseasca rutina ce ii puse stapanire pe viata, sa nu se aventureze in lucruri prostesti. Dar devenise altfel. Devenise mult mai rece..mai distanta. Pentru ca ajunsese la concluzia ca lumea era prea rea..prea egoista; si nu orice om merita o vorba buna din partea ei sau o mana de ajutor. Fusese buna; poate prea buna. Insa se cam terminase si asta.
Dar cineva o intrerupse din meditatie, asezandu'se langa ea; isi ridica usor privirile din pamantul jilav, abia zvantat dupa plapuma de zapada ce se risipise sub razele uscate ale soarelui si intalni chipul unei foste cunostinte.
|
|
Users browsing this thread: 1 Guest(s)
|
|
|