Complicated

[Bell Evans]

• Isi ridica privirile si zambi; se simtea bine in prezenta ei, desi nu o cunostea intratat incat sa spuna ca ii e cea mai buna prietena. Insa timpul avea sa'si spuna cuvantul si de data aceasta. Timpul mereu avea de spus ceva in viata oricui. Era natural, obisnuit..totul se rezuma la existenta cuiva, intr'un anume loc, pentru o anumita perioada de timp. Timpul, timpul si iar timpul.
  Devenea ca un cuvant din acela pe care il repetai de atat de multe ori, incat dupa o perioada incepea sa'si piarda din inteles. De parca nu ar mai fi valorat nimic..
  
  Totul era atat de usor cand priveai din perspectiva altcuiva propria viata. Te simteai mai bine, asa ca repeta experienta de cate ori avea ocazia. Iti dadea un sentiment de control absolut, pentru ca puteai sa'ti imaginezi orice. Ok, poate nu chiar orice, totusi. Pana si visele au limitele si regulile lor. Isi aminti de un vechi citat si chicoti slab.
  In visul meu, joci dupa regulile mele!
  Adevarat. Sau poate nu; insa nu prea avea importanta asta. Stia doar ca visele nu deveneau realitate daca nu le ajutai. Trebuia sa te straduiesti si tu, macar putin.
  
  "-Ce zici de o plimbare?" intreba ea brusc, ridicandu'se.