Freedom , mnah , no way !

[Ema Snow]

Ema se apleca in fata pentru a-si pune mana pe genunchiul ei. Poate interpreta gresit, dar i se parea ca problema o intristeaza pe Eliza, intr-un fel sau un altul.
" - Imi pare rau" murmura ea.
Incerca sa transmita prin acele trei cuvinte mai mult decat putea rosti. Ii parea rau ca o suparase, ii parea rau pentru ce avea de suportat acasa. Vroia sa-i spuna ca ii este aproape si ca o va ajuta cum va putea mai bine.
Pret de cateva minute, linistea domni in compartiment. Soimeanca privea podeaua, descoperind modele in linoleum. Gasise o serie de linii si puncte ce pareau sa formeze un dragon. Pufni incet. Poate ca o sa devina obsedata de aceste creaturi. Citea despre ele, le visa, le desena, iar acum le vedea in cel mai neinsemnat loc. Isi prinse capul in maini si isi inchise ochii. Imediat ce nu a mai avut vreo imagine de vizualizat, ii reveneau in minte cuvintele de mai devreme. Toata vorbaria din capul ei a fost intrerupta de un urlet sfasietor, auzint in surdina.
Isi ridica uimita capul si isi deschise ochii. Nimic nu parea sa se fi intamplat. Minunat! iar auzea chestii inexistente. Se rezema de spatar si schimba subiectul intr-un mod nu chiar delicat.
" - Cum a fost anul tau?" zambi usor. " Ai avut mult de studiu?"
In felul acesta, Ema incerca sa-si alunge singura gandurile. Vroia sa-si distraga atentia.