Never again

[Ema Snow]

Gura Emei se deschise in timp ce mandibula ii aluneca inconstient in jos. Ii lua ceva timp ca sa o inchida, nevrand sa fie nepoliticoasa. Murmura un mic si strangulat 'la naiba' si isi acoperi fata cu mainile.
" - A fost groaznic!" spuse Soimeanca dupa o vreme, dar incepuse sa rada.
Si acum isi mai imagina cat de chinuitoare fusese acea noapte. Nu neaparat din punct de vedere fizic - sa mergi pe tocuri nu era pana la urma o mare scofala - dar subiectul o macinase indelung. Isi amintea cu exactitate ca in acea noapte, la cumpana dintre ani, purtase balerini. Oricine o intreba, Ema dadea vina pe faptul ca trebuia sa cante la pian si ca nu putea apasa pedala la timp daca poarta tocuri. Minciuni! Gandul amenintator ii fusese prins si in poza din ziar. Era ca si cum ar fi vazut o stafie! Ema inca mai tinea pagina in noptiera din Turn.
Si totusi, acum putea merge destul de lejer si gratios pe tocuri, iar Rosalie isi merita din plin felicitarile si multumirile! Soimeanca prefera sa ramana la adidasi si sandale mai sport numai ca sa nu piarda viteza.