Never again

[Ema Snow]

" - Soimence pana la moarte" spuse Ema zambind, cu un ton demn de imnul national. " Si desigur, o sa fie strasnic! Dar apoi e randul meu"
Rase pentru a mia oara in acea zi. Deja si-o imagina pe Rose pasind pe scarile tipic englezesti din casa ei.
Ii veni in minte un gand si rase cu pofta.
" - Stii, exista o teorie care spune ca fiecare persoana are o copie undeva pe pamant. Poate ca noi doua suntem astfel de copii. Dar nu, ma insel, caci exista diferente. Ne asemanam la gusturi, dar avem cateva probleme la infatisare cand vine vorba de aceasta teorie. Ar trebui sa aratam aproape ca doi gemeni"
Zambi amuzata si isi analiza repede corpul. Ea fusese dintotdeauna scunda. Chiar si acum, nu depasea cu mult pragul de 1, 60. Doar trei centimetri. Avea ochii verzi si un ten palid, cu o fata ovala, par saten si usor ondulat inspre varfurile ce-i gadilau talia.