Never again

[Ema Snow]

Intrebarea lui Rosalie fusese ca un fel de binecuvantare. Daca ghicitorile incepeau sa avanseze, probabil ca Ema avea sa ajunga in Aripa Spitalului ca sa se faca vraji si sa-i dea jos discul. Il arunca in sus si-l facu sa dispara cu o rasucire de bagheta. Se simtise foarte mandra cand facuse miscarea, imaginandu-si numai trupul unei celebritati miscandu-se incet si cu tupeu, ca in reclamele de la parfumuri. Dar ea nu era vreo celebritate si nici nu-si dorea sa fie. Firea ei retrasa o facea sa fuga din calea acestor situatii.
Se gandi la alte activitati, constienta ca Rosalie astepta un raspuns.
" - Nu stiu" zise Ema incet, ofticata la culme de raspunsul pe care trebuia sa-l dea. " Daca nu vrei sa stai si sa faci partituri in timp ce motai deasupra foii, atunci..."
Se opri, iar ochii i se deschisera larg.
" - Vrei o cafea?" intreba ea brusc.