Dreams thrown in the rain !

[Katharina van der Wall]

Tresări şi imediat scânci scurt , căci reuşi să se lovească la rană , în momentul când cineva o îmbrăţişă . Se încruntă , fără a şti la început cine este . Trase aer în piept , simţindu - i parfumul înconfundabil şi făcu ochii mari . Nu se aştepta ca el să fie aici , mai ales îmbrăţişând - o . Îşi duse o palmă pe capul lui şi zâmbi deşi o dureau toate alea şi mai degrabă s - ar fi vindecat chiar ea , decât să rămână singură în camera aia goală şi rece . Se strâmbă , căci gândul îi dădea fiori , însă îşi alungă orice gând , concentrându - şi atenţia asupra lui .
- Eşti bine ? Ai păţit ceva ? întrebă îngrijorată , căci i se părea că este speriat .Îi dădu uşor mâinile la o parte , pentru a nu se lovi şi se întoarse cu faţa spre el , prinzându - i chipul cu ambele palme . Îl privi în ochi , zâmbindu - i cald şi dulce . Îşi trecu uşor vârfurile degetelor peste obrazul lui , roşind uşor tot odată . Deja se simţea ceva mai bine , căci el era acolo , dar o deranja starea lui , dându - i chiar ei agitaţie . Se gândi că probabil se întâmplase ceva , de venise aici , dar nu spuse nimic , aşteptându - i răspunsul .