Dreams thrown in the rain !

[Lee Byung Hun]

În tot acest timp a zâmbit într-un mod foarte adorabil şi drăguţ, dar îi dispăru imediat ce o văzu pe fată că se ridicase. Putea să îl roage pe el să îi dea ce avea nevoie, dar nu, ea trebuia să se ridice şi să îşi deschidă rana. Imediat cum îi văzu pata mare şi roşie de sânge de pe maieu s-a ridicat şi o luase în braţe până ajunse cu ea în pat. Nu mai dorea să vadă sânge pentru tot restul vieţii. Ea avea nevoie de somn acum şi să stea în pat, nu să se mişte şi să îşi deschidă rana. A privit-o trist, fără să zică ceva şi oftă lung. S-a dus la dulapul ei, scoţând un maieu la întâmplare şi i-l dădu, întorcându-se cu spatele la ea.
-Schimbă-te, zise scurt şi direct, aşteptând ca ea să se schimbe, dar se întoarse brusc după puţin timp uitând de faptul că dacă îşi pune acum alt maieu, va risca să se murdărească iar, deci trebuia să şteargă sângele înainte de a se schimba.
-Ai vreun şerveţel? Întrebă el, privind prin cameră şi când văzu o cutiuţă în care se aflau şerveţele, se duse rapid la ele luând două şi le udase cu apă revenind la fată. Închise ochii, crezând că este doar în sutien şi nu dorea să pară prea "obsedat", aşa că se aşeză pe pat cu ochii închişi, cu spatele la partea de sus. Deschise ochii şi începu să îi şteargă sângele cu acel şerveţel ud, iar când văzu că sângele se opri din a mai curge, se ridică şi îşi închise iar ochii.