Park DaHee .

[Gaspard Müller]

Welcome to…

DaHee Park

Pot sa rad, sa plang pot sa iau sa dau
Satul de tot, tot pot sa plec sau pot sa stau
Pot fi tare pot fi slab nu va conta vreodata
La cate pietre-n cap mi-am luat normal c-am caracter de piatra

Să vedem , ar trebui să încep cu un cuvânt de salut , dar în loc de asta , să deschidem cufărul amintilor mele și să dăm drumul picăturilor de sânge ce - mi curg prin vene , să - și spună povestea .
ALOHOMORA !

Cine sunt ? Nimeni important , deși părinții mei au însemnat ceva pentru lumea vrăjitorilor . Sunt doar un suflet rătăcit printre lacrimile vieții , ce - și spune povestea celor ce vor să i - o asculte . Un nume îmi dă identitatea . Park DaHee mă numesc . Nu este nimic de spus despre mine , dar totuși vă voi potoli dorința de cunoaștere . M - am născut în Asia , Koreea de Sud mai bine spus , exact când orologiul anunța venirea unui nou an . Am fost un copil dorit , căci sora pe care trebuia să o am a murit la naștere , oferindu - l e celor care m - au creat o mare decepție . 20 de ierni mi - au îmfrumusețat viața colorată în culorile calde ale curcubeului , dându - mi posibilitatea de a vedea adevăruri ce pentru unii ar fi de - a dreptul șocante . Însă nu mă plâng , nu am de ce , căci viața mi - a fost una plină de bune și rele , asemeni valurilor nestatornice ale unei mări . Nu mă pot plânge de nimic , chiar dacă nu - s om , ca majoritatea vrăjitorilor . Un lucru mă caracterizează : setea de sânge uneori mult prea mare . Poate ați ghici , sau poate nu , dar nu vă voi spune , lăsându - vă pe voi să descoperiți .

COLLOPORTUS !


Mă îndrept spre fereastră . Imaginea mi se reflectă și mă face să mă cutremur . Oare sunt chiar eu ? Nu - mi pot da seama , totul este în ceață . Nu - s cine știe ce frumusețe , dar mă mândresc cu înfățișarea mea . Părul lung ce culoarea castanelor , îmi mângâie lin spatele , dându - mi un sentiment de siguranță . Ochii mari , căprui sau negrii , îmi reflectă oglinda sufletului gol . Nu sunt foarte înaltă , având doar un metru și cincizeci și cinci . Nu - s prea grasă dar nici prea slabă , având o talie mică și perfectă , ce îmi avatajază picioarel lungi și trupul zvelt . De ce să nu mă mândresc când am cu ce ?


Vreți să știți cum sunt ? Păi haideți să aflăm împreună . Fire - mi este calmă , deseori , evervându - mă . Însă nu vă bazați pe asta , căci sufletul mi - este imprevizibil , și niciodată nu puteși ști în ce dispozișie mă aflu . Încrederea mea nu este acorsată oricui , ci doar celor ce demonstrează că sunt sinceri , nu falși . Un singur avertisment însă , aveți grijă în preajma mea , căci niciodată nu știți când voi rosti :

CRUCIO !


Trecutul nu mi - este prieten , căci rudele din partea tatălui nu mă vor , iar celelalte au murit , așa că pot spune că sunt singură acum , căci și părinții au spus un șoptit " Adio ! " , acestei lumi . Un singur suflet viu îmi mai ține companie , tigrul meu benbalez , Osiris . Bagheta - mi este din ulm , cu un strop din sângele unui sirene și pana unei păsări pheonix înăuntrul ei . Ador să desenez , iar pianul mi - este familia în nopțile reci . Cum am precizat mnai sus , trecutul nu îmi este aproape de suflet , deci voi trece liniștită peste această parte a vieții mele .


Păi ne cunoaștem . De fapt am făcut - o pe alt cont , " Rolland V . Jasmine " , deci nu prea mai sunt multe de zis despre mine .


Stelele cerului se irosiră din albastrele adâncuri şi legând frazele lor de argint , desfăşurară încă o dată pământului scriptura lor cea fără tâlc . Pârâul , copil nepăsător , gângurea povestea lui de munte şi înşira pe firele - i de apă luminile de sus . DaHee , privea tăcută cum apa îşi croia drumul cu o uşurinţă nebănuită şi dispărea după un şir de copaci mari . Era linişte în jurul ei , dar de fapt nu era . Totul era în contradictoriu de la un timp .
- Liniştea dinaintea furtunii , spuse cu glasu - i spart şi schiţă un mic zâmbet . Îşi ridică uşor picior gol , acoperit doar puţin de fusta de culoarea celui mai întunecat abis şi - şi trecu mâna prin părul lung , ce - i acoperea spatele gol . Era destul de târziu în noapte , şi chiar dacă era răcoare , nu o deranja că purta doar un sutien şi - o fustă . Oricum nu simţea frigul , având în vedere că însuşi sângele ei , era rece şi îngheţat . Se întinse pe iarbă , ochii ei , fixând cerul plin cu diamante .

După un timp , simţi o nouă prezenţă , dar nu se obosi să - şi ridice privirea , pentru a se uita cine e . Îşi trecu degetele prin iarba din jurul ei , rupând un fir , pe care începu să - l învârtă între degetele lungi şi albiciose . Unghiile ei , colorate în negru , străluceau în lumina palidă a reginei nopţii moarte , care domnea pe cerul nesfârşit . Clipi de mai multe ori , ochii ei de un albastru inuman , urmărind o stea căzătoare . Se gândi o clipă la ce se spunea despre stelele căzătoare , apoi zâmbi scurt . Auzi paşii apropiindu - se de ea şi când se opri , se gândi că era în spatele ei . Se ridică de jos , părul căzându - i pe spate şi se întoarse spre cel care nu avea somn , asemeni ei . Nu spuse nimic , analizându - l câteva clipe .

---

Aceasta aplicatie a fost creata de Sophie Adeline Clement.
Graficele sunt creatia lui Ainsley Shannon.
Nu da jos acest credit sau un centaur furios va veni sa te calce in picioare pana nu raman decat faramele de tine !