Pe taramul migdalat

[Shayera Holl]

Shayera suspina doar.Nu vroia sa isi mai aduca aminte de scoala,de casa.Vroia sa se gandeasca doar la ea,la Bell si la visul lor coreean care se implinise...dar care nu va dure mult timp.Gandul asta o facea sa se nelinisteasca si sa se intristeze tot mai mult.Se simtea atat de neputincioasa in a-si alege propriul viitor,incat lucru asta ajunsese sa o doara.Niciodata nu se gandise atat de serios...si ceva din adancul ei ii spunea ca,baiatul care ii statea acum cu capul pe genunchii ei si incerca sa adoarma,era cauza. Era uimitor cum se atasase de el doar in cateva ore.Dar...Kim Joon are atat de linistit,pur...atat de artistic si de fin.Era un vis devenit realitate.
"Nedreptate" murmura fata.
Si avea perfecta dreptate.Cine il vedea,cu siguranta zicea asta.Era nedrept ca unele persoane sa fie atat de superbe,in comparatie cu altele.Iar lucrul acesta ii incepu sa-i misune prin minte,incepand sa se simta nedemna de el.
"Oricum nu dureaza mult"
Ultimul murmur il facu pe tanar sa deschida ochii si sa o priveasca fix,trasarind cand observa lacrimile din ochii Shayerei.Se ridica brusc si o cuprinse cu albele maini.
"A summer dream" spuse fosta cercetasa si se lasa sufocata de caldura imbratisarii.
"A summer?...just one?"
Fata il privi cateva secunde,dar nu avu purea sa ii spuna nimic.Isi rezema capul de pieptul sau,incercand sa isi opreasca cateva lacrimi.Ura faptul ca era atat de slaba...