The forgotten secret
|
09 Oct 2011, 13:28
Post: #44 |
|||
|
|||
,,-Sa te las aici? Sunt eu o persoana plangacioasa, dar niciodata nu te-as lasa singura.'' continuase Lylith incercand sa-si explice vaietaturile.
,,-Pana la urma suntem surori nu?'' Ploaia se opri lasand luna sa lumineze printre funzele copacilor. Tousi namolul si zecile de mi de paraiase ramasesera si ele asteptat ca soarele sa rasara si la le usuce. Lylith ii intinse mana cercetasei asteptand ca aceasta sa vina impreuna cu ea acasa. ,,-Ce zici, mai are rost sa stam pe aici?'' ![]() ![]() |
|||
« Next Oldest | Next Newest »
|