Imperiul Kensas

[Eliza G. Blest]

“Vin la tine ! “ a zis Eliza amuzata de intrebare . Trasura mergea repede , trecand cu viteza pe langa padurea interzisa . Printre copaci era un centaur ce se uita atent la interiorul fiecarei calesti . Era Ronan . Se desprinsese surprinsa de geam , in timp ce ii raspunsese Emei . “Nu se poate, e chiar el ! “ Se apropiase din nou de fereastra , privind in urma trasurii , nimic . “A plecat. Oare pe mine ma cauta ? “ Simte cum feriricea venea la ea , lovind suferinta cu putere si luandu-i locul . Se facuse liniste inauntru , auzindu-se numai scartiilele rotilor si copitele thestralilor lovind pamantul .
“Esti sigura ? “ intrebase Ema , dupa un timp .
“Ehh, glumeam . Vei veni tu la mine . Vrei ? “ O lasase pe soimanceanca sa decida alegerea cea buna , dar aceasta ii raspunsese imediat.
“Sigur ca voi veni . Daca ai tai sunt de acord si daca nu vom merge la bunicii tai inainte sa calcam pragul casei , atunci da , vin cu cea mai mare placere ! “ zisese ea razand , molipsindu-le si pe celalalte fete , iar Green zambind la amintirea discutiei ei cu Ema de mai bine de doi ani de zile . “Chiar doi ani ? Nici nu mai stiu ! “ Trasura incetinise si tototada rasul fetelor se domoli ramanand numai tacerea . Au coborat una dupa una , s-au imbratisat , urandu-le fiecareia o vacanta minunata si cu mii de peretii , apoi se indepartara .