Draw me a letter

[Asaki Sayoko]

OOC: Cum am trecut cu vederea regula cu persoana a III-a? X_X sper că nu mi-o iau pe coajă...

BIC:

Se întoarse la îndemnul felinei, pentru a vedea o fată a cărei vârstă îi era imposibil de ghicit. Un singur lucru era sigur în legătură cu ea: Casa. Ochi de Şoim.

Şi deodată, într-o manieră total necaracteristică, de parcă ar fi cunoscut-o de-o viaţă, Sayoko se simţi în stare să discute cu ea toate subiectele pe care le putea aminti într-o scrisoare înşirată pe o coală de un metru pătrat.

Cu un gest atât de familiar încât inexistenţa momentului de dezechilibru rezultat ar fi făcut-o să se simtă de parcă i-ar fi lipsit o parte a corpului, pisica sări, graţioasă, aterizându-i pe umăr, cât era de mare. Fata zâmbi. Era ca şi cum greutatea în plus ar fi legat-o de realitate când gândurile îi zburau aiurea. Ca în acel moment.

"Mă mănâncă îngrozitor o aripă." i se plânse telepatic mamiferul. "Nu pot să o-ntind cu ea de faţă"

Răspunsul din privirea fetei cu părul şaten era clar ca lumina zilei: ""Abţine-te şi tu". Apoi, făcând involuntar un pas spre Şoimeanca blondă, îi răspunse că nu era nicio problemă. Se mai gândi puţin şi adăugă, mai mult pentru ea:

-De fapt, chiar nu aveam chef să mă întorc şi m-aş fi plictisit numai cu oviparele astea - replică la auzul căreia pisica o privi indignată, gen "Arăt eu a găină?". Eu sunt Sayoko, se prezentă, în final.