Luna rosiatica

[Veronique A. Dupont]

• Se uita la viperina cum se juca cu acele atisoare colorate si aproba din cap. Oamenii chiar erau lenesi si nepasatori si asteptau ca totul sa le cada din cer. Acest lucru nu se diferentia nici in lumea magiei, varjitorii nu erau cu nimic mai buni decat incuiatii. Amandoua lumile erau dominate de bani, oameni influneti si nimanui nu-i pasa de adevaratele valori in viata.
  Se ridica bruc in fund realizand cat de mult ura ambile lumi. Cat de tare putea sa deteste acea societate bolnava care le pretindea tuturor sa nu fie nimic mai mult decat niste exemplare perfecte. Toti trebuiau sa arate la fel, sa se imbrace la fel si sa gandeasca in acelasi mod.
  'Cateodata urasc absolut tot' zise aceasta gandindu-se cat de tare detesta conditia mizerabila umana in care se afla. Probabil ca daca ar fi murit in acel moment nici nu i-ar fi pasat, dar daca i s-ar fi oferit obtiunea sa traiasca probail ca ar fi ales-o din lasitate, din frica de necunoscut, de ceea ce se afla in lumea cealalta.