Sentimente in noapte

[Eliza G. Blest]

Nu mai auzise nimic , nimic ce sa ii dea confirmarea ca era intr-adevar sora ei . Insa nu conta foarte mult . Cat de mult isi dorea in acel moment sa o aiba pe Aylee langa ea si sa ii spuna tot ce avea pe suflet . Dar nu mai putea , in fine , atunci nu putea . Doar nu o sa mearga in camera de zi a viperinilor , si sa tipe ca nebuna dupa sorasa care pesemne dormea dusa si visa la ceva mirific , ceva ce nu avea legatura cu suferinta . "Dar de unde sa stiu eu ? E posibil sa aiba , dar cu atat mai mult , e posibil sa nu . Daca e sora mea geamana asta nu inseamna ca pot simti , vedea si vorbi precum face ea . Desi as dori asta . Chiar daca eu sunt cea mai mare , in fine , nascuta cu 3 minute si 33 de secunde inaintea ei , eu o vad pe Aylee ca pe un idol . As vrea sa fiu total ca ea , din toate punctele de vedere . Dar na .. fiecare cu viata lui , din pacate ." Oftase din nou si se prinsese de o alta crenguta care parea ceva mai stabila , oprindu-se .

Contemplase peisajul din jurul ei , incercand sa gaseasca ceva interesant , pe care sa il vizualizeze ore in sir . Cu exceptia lacului , care i e parea ca o ispita nu zarise nimic cu exceptia .. unei mici pete galbui , de pe scoata unui copac . Aterizase lin pe pamantul tare si se apropiase de aceasta , adulmecand marginea acelei urme ciudate . Era un miros straniu , de scortisoara imbinata cu fier vechi , ruginit . "Sange , " isi spusese ea , dezgustata . "Doar nu s-o fi ranit vreun animal nu ? " Se uitase in jur cu atentie , cu ghearele scoase la o laba din fata , pregatita de vreun atac . Nu zarise si nici nu simtise prezenta cuiva in imprejur , ceea ce era ciudat . "Pacat , aveam si eu parte de o cina copioasa . Pata aia de sange aparine unui cerb ranit . Pff , cat imi place mie carnea de cerb ! " Isi linsese botul cu limba rosie ca focul si aspra si se lasase la pamant , mirosind-ul cu nasul negru , cu speranta ca poate poate , ii va gasi urma .

Zambise vulgara cand daduse peste ea , si o luase la goana printre miile de tufisuri , se zgaria , se lovea de trunchiurile copacilor si de tepii ascutiti ai ramurelor scurte ale tufisurelor dese care se gaseau pe tot drumul in fata ei .La un moment dat , se oprise , simtindu-i prezenta remearcabila si suferinda a acestuia . Era un mascul , micut , ranit la sold si mergea intr-o parte , schiopatand . Era la stanga ei , acesta privind speriat , parca stiind ca era urmarit si se oprise intr-un luminis slab luminat , asezandu-se cu greu pe iarba umeda . "Yam , yam . Ce mai delicatesa .. " isi zisese ea , multumita de sine . Facuse un pas in fata , apoi pe al doilea , ascunsa de catre un tufis mare , prin care nu se puteau vedea absolut nimic , cu exceptia crengutelor impodobite cu frunte rosii spre galbui . Se lasase la pamant , gata sa atace , pana cand ii venise un gand straniu in minte . "Singur , atat de singur ... Unde esti ? "