Leave me Alone...

[Oswin A. Cameron]

Rosi usor din cauza ca incaperea nu era asa de spatioasa precum credea ea. Multumesc pentru grija! Ii raspunse zamb incurajator. Incerca sa isi controleze respiratia si sa nu incepe sa tremure. Avea sentimentul ca debaraua sa strange in jurul lor tot mai mult si mai mult. Ii displacea faptul ca trebuia sa ii fie frica de spatiile inchise. Nu, nu ma sperii usor chiar daca unii cred asta. Metoda de a-si spune in gand Camp mare cu flori nu dadea aproape niciodata roade. Isi lipi urechea de usa ascultand cateva din injuraturile urate ale lui Filch. Dupa ca gasi armura cazuta pe jos si ca va trebui sa o reasambleze il facura sa se enerveze destul de tare. Dar cand ochii lui intalnira cadavrul devoratorului, Filch se duse dupa ajutoare. Pasi repezi se auzeau indepartandu-se, dublul scartait al usii apoi nimic. Cred ca a plecat. S-a dus dupa ajutoare. Mai bine plecam de aici pana cand nu se intoarce cu nu stiu eu ce profesor. Si pana cand incaperea asta nu ma sufoca Continua aceasta in gand. Deschise usa privind atenta in intreaga camera.