My heart pronounce your name , my love ...

[Dimitri Belikov]

Isi lasa usor capul intr-o parte preferand sa nu ii raspunda. Dat fiind ca nu negase ultima sa afirmatie spunea multe iar Gabriel zambi in coltul gurii. Fata nu parea sa fie la cercetasi sau ochi-de-soim si cu atat mai putin la astropufi. Esti la Viperini asa-i? Cum te cheama? o intreba urmarindu-i privirea spre cerul acoperit de nori. Luna nu se vedea dar lumina acesteia razbatea prin fasia subtire care o acoperea. Un vant rece, de noapte matura usor intreaga alee. Ridica in aer ultimele frunze ruginii pe care le purta cativa metrii apoi le abandona nepasator pe unde apuca.
Se intoarse privind in spate. O alta silueta, in pelerina alba se apropia de ei cu pasi marunti. Parea sa fie o fata deoarece avea parul lung si blond.