it will rain

[Odette B. Malfoy]

-Au trecut 15 minute, nu 10! spuse Odette in timp ce mergea fortat dupa Aurori.
Chicoti la vederea expresiei de pe fata lui Carsten. Probabil o credea doar o copila rasfatata si egoista care se gandea doar la ea dar nu era deloc asa. Se gandea si la ceilalti dar nu vroia sa o arate. Faptul ca ajunse in Azkaban pentru a se revansa fata de cineva nu o facea deloc egoista in opinia ei. Aurorii ii aruncara pe amandoi intre-o celula pazita si de Aurori si de Dementori.
-Perfect! Absolut perfect! Cand vor auzi Devo... Odette tacu la timp si incerca sa evite privirile lui Carsten. Da, iar o daduse in bara si se simtea foarte prost dar era si vina lui. Daca rudele ei o lasasera acolo sa moara de ce nu facuse si el asta!? Si mai credea ca ea era incapatanata.
Acum ca erau inchisi Aurorii se gandira sa ii dezlege asa ca Odette se ridica si se apropie de gratii.
-Daca tot voi sta aici mai mult timp... e dragut unul din voi sa imi aduca o cafea? intreba viperina zambind.