The old man's book

[Bell Evans]

• Il privi usor incurcata dar realiza ca glumeste in momentul in care acesta incepu sa rada; isi dadu ochii peste cap, intorcandu-se si incepand sa se plimbe prin incapere. Totul parea atat de diferit - rafturile cu baghete erau schimbate, pana si culoarea peretilor trecuse de la un galben palid la un verde stralucitor, de culoarea safirului. Era foarte dubios si faptul ca vanzatorul intarzia sa apara; asta in ciuda vocilor care se auzeau din incaperea principala si a clopotelului care sunase de doua ori cand Bell si Sal intrasera pe usa.
  
  "-Crezi ca e iesit pe undeva?" intreba tanara, putin dezorientata si cu o voce tematoare.
  
  In ultima perioada vrajitorii erau persecutati in ultimul hal; blestemati sau ucisi, ajungeai sa iti fie frica sa iesi din casa. Iar Ollivander nu era tocmai o persoana obisnuita. Un zambet ii aparu insa pe chip cand vazu silueta batranului iesind dintr-o camera micuta si inchizand usa in urma lui. Ii privi si dadu usor din cap in semn de aprobare.
  
  "-Ma bucur ca ati venit" spuse el, cu un glas linistit. "Am gasit ce m-ati rugat" continua batranul.