The old man's book

[Bell Evans]

• Ollivander ii privi pe rand, dupa care le intinse cartea si se rezema de spatarul scaunului; parea obosit, ca si cum nu ar fi dormit de nopti bune. Cearcane mari, de un vinetiu aproape transparent, ii incercuiau ochii in partea inferioara iar pielea devenise aproape translucida pe obrajii supti. Slabise mult, semn ca nu ducea tocmai cel mai bun trai.
  
  "-Esti bine?" sopti Bell, cu vocea mai scazuta decat o soapta.
  
  Stia ca poate nu ar fi trebuit sa indrazneasca sa il intrebe asta; pana la urma, nu era decat o necunoscuta pentru el. Totusi, batranul isi ridica privirile si arbora un zambet vag. Ridurile mici din jurul gurii se arcuira usor, incretindu-i si mai tare pielea; ii amintea oarecum de bunicul din copilarie, fapt ce o facu sa zambeasca trist.
  
  "-Credem ca ne-ai putea ajuta..in legatura cu Ariadna" murmura ea, cateva clipe mai tarziu.