It just happens sometime

[Lexie Stryder]

• Lexie rase cand ii auzi vorbele lui Carsten. Ochii ei verzi se plimbau prin camera, privind localul gol in mare parte. Isi aranja putin ploverul albastru, apoi il privi din nou pe barbatul din fata ei, luand o inghititura din sucul de dovleac.
  
  "Multumesc...cred," spuse viperina. "Si am vazut ca ai o slujba la Hogwarts. Nu ceva ce ti-ai fi dorit de la viata data trecuta cand ne-am intalnit."
  
  Lexie ii zambi, uitandu-se la sangele ce inca se mai vedea pe ranile de pe fata lui Carst. Incerca sa le ignore, concentrandu-se asupra trasaturilor cunoscute de sub acele rani. Era putin surprinsa ca se schimbase atat de ultima oara cand se intalnisera. Atunci nu ar fi vrut sa auda de intemeierea unei familii, sau sa isi ia o slujba. Se intreba ce il schimbase.