burn them alive!

[Ophelia Wilde]

• Cuvintele lui o ranira intr-o oarecare masura. O eticheta ca fiind o femeie usoara,cu un trup puternic. Nimic mai mult,nimic mai putin. Avea sa plateasca pentru asta. Ea isi oferea loialitatea celor care o meritau iar Carsten era o exceptie. Trebuia sa stea pe langa el,ca un animal aparent dragut si cald dar care de abia astepta sa isi vada stapanul mort. Nu intelegea de ce sadea atata fericire in sufletul lui Ivy. Era clar ca tinea la el,intr-un fel. Nimic intim,sexual sau emotional. Era vorba de un sentiment mult mai interesant care implica loialitate,respect si bucuria de a-i fi alaturi. Il admira,intr-un fel. Nu vom lasa ca nici un rau sa ti se intample. - spuse ea pentru a o convinge pe Ivy,desi stia ca si fara cuvintele ei,decizia avea sa fie aceeasi
  
  Nu se vedea ca fiind un sclav ci mai degraba o femeie aleasa. Fusese aleasa pentru ceva. Probabil pentru a-l ucide pe el. Cu siguranta pentru acest lucru caci in ochii lui nu vedea bunatate ci ura,durere. Era nebun,i-ar fi placut sa ii curme acel chin si sa ii faca si pe ceilalti sa il uite. Sa uite de el si de lucrurile pe care le facuse,sa se simta liberi. Dar oare era chiar atat de groaznic? In copilarie era numit Baziliscul Uman si de multe ori o batuse. Ivy vedea numai ceea ce el lasa sa se vada. Ii era mila pentru ea.