Nothing left

[Lexie Stryder]

• Lexie o privi pe Isabella luand o inghititura din ciocolata calda care statea cuminte pe masa langa cotul ei. Ii placea sa o asculte, sa incerce sa inteleaga ce se mai intamplase cu ea. Isi inchise ochii, dorindu-si sa nu o mai doara capul si sa poata sa stea linistita, gandindu-se aiure, ca intr-o dupa amiaza relaxata de sfarsit de februarie.
  
  Lua o pozitie mai relaxata, incercand sa se gandeasca la ceva frumos, relaxant, care sa nu aiba legatura cu nimic din ce se intampla atunci cu ea. Renunta in scurt timp, fiind prea lenesa in acel moment ca sa gaseasca ceva frumos la care sa se gandeasca in afara de anumite momente cu Isa si prietenii ei.
  
  Isi indrepta din nou atentia spre sora ei si spuse:
  "Cum o cheama? Sau il cheama?" Era din pura curiozitate. Ar fi vrut sa stie cate ceva despre persoana aceea, poate o putea ajuta.
  Sau era mai bine pur si simplu sa o asculte si sa nu ii puna intrebari? Oare s-ar fi simtit mai bine? Viperina nu stia ce sa faca, si pentru o clipa se ingrijora ca nu era o sora destul de buna. Insa indoiala ii disparu imediat, gandindu-se cat de proasta fusese sa se gandeasca la asa ceva. Se simtea iubita de Isa si stia ca orice ar fi facut, tot apropiata de ea ar fi fost.