confessing secrets and buried lies

[Isabella River]

• Isabella asculta descrierea facuta de Ivy si ii zambi. O intelegea perfect - intelegea cum se simte si cum, probabil, nu reusea sa isi ia gandul de la el pentru perioade lungi de timp - in afara de somn. Isa pufni scurt. "Atunci cand dormi il visezi, mai mult ca sigur. Deci nici atunci nu iti iei gandul de la el." gandi ea, in timp ce privirea sa urmarea modelul complicat si elegant de pe perete, ce continua pe tavan.
  
  Vazand entuziasmul lui Lexie, aproape ca se simti prost ca ea reactionase cu atat de mult calm, fara sa fie mai curioasa - nu era vorba ca nu ar fi fost, doar ca nu ar fi vrut sa o asalteze din prima pe Ivy cu intrebari. Dar nici nu voia ca aceasta sa creada ca Isabellei nu ii pasa. Pentru ca ii pasa. Ele doua erau printre - putinele, ce-i drept - cele mai importante persoane de la Hogwarts pentru Isabella. Se atasase repede de cele doua si aprecia enorm ca erau de incredere, prietenoase, glumete si mereu incercau sa fie de ajutor.
  
  "- Pai chiar ti-a furat inima baiatul asta, hmm ? Si cred ca il cunosc." intreba Isa pe un ton glumet, apoi continua, ceva mai serioasa, dar pastrand un zambet sincer in coltul gurii: "Chiar ma bucur pentru tine, Ivy. Iubirea e un sentiment minunat."
  
  Isi musca buza inferioara, privind visatoare flacsrile jucause din semineu si ascultand lemnul care pocnea cu un sunet surd, in timp ce ardea.
  "- Stii, imi amintesti de mine cand l-am cunoscut pe Matt." vorbi ea pe un ton scazut, simtind cum i se largeste zambetul.
  Nu avea sa uite niciodata acea zi. Si nici urmatoarea. Sau urmatoarea dupa aceea.. Sau fiecare zi petrecuta alaturi de el in acesti doi ani.