Cicatricea lunii II

[Mina Fabienne Potter]

Mina era total intr-o ceata continua. Din momentul in care incepuse sa se inteleaga bine cu Flinn, atractia ei catre JJ disparuse subit. Nu stia cum era posibil acest lucru, ei incepand sa se inteleaga ata de bine, insa totul sa se termine atat de brusc si atat de repede. Era un lucur pe care Mina nu il putea pricepe. Flinn, dupa parerea ei, era genul de persoana care te asculta cand ai o problema, iti indeasa sfaturile pe gat cu forta si foloseste foarte rar exclamatia "Awww", pe care fosta soimita o adora. Aceasta apropiere dintre ei s-a datorat indepartarii lui JJ fata de ea. In ultimul timp acesta se purtase foarte distant, rece, ca o bucata de marmura care doar sta si nu poate scoate nici macar o bucatica de cuvant. Mina era foarte nrvoasa din cauza acestui lucru, si poate ca de aceea ea s-a atasat asa de mult si asa de dintr-o data de Flinn. Acesta ii spunea problemele sale, ea i le spunea la randul ei, ajutandu-se si sprijinindu-se reciproc.

Padurea lui Dean era exact cum isi amintea Mina. Mare, intuneoasa si plina de un mister care te atragea inauntru, folosindusi cele mai de pret vraji. Mina cazu repede in ele, si stia ca acest lucru nu ii va face bine. Se uita in jur dupa Lisa, si o vazu, stand acolo, jos langa JJ. Isi intoarse subit capul si il zari pe Flinn. Acesta statea sprijinit de un copac, cam la 20 metri departare. Fosta soimita arunca o privire inapoi, dupa care o lua inspre acesta. Vantul adia placut, parul Minei fluturand incet. Cand ajunse langa copac, puse mana pe el si ii simti textura. Inchise ochii si trase aer in piept, si pentru un moment vazu in fata ochilor o carte mare, veche si prafuita care isi facea veacul pe la biblioteca. Se apropie de Flinn si ii puse mana pe brat.
- Hei, zise ea zambindu-i, esti bine? Ce te preocupa?
Flinn se intoarse si ii lua mana intr-a lui, insa doar pentru un moment, lasandui-o sa cada din cine stie ce motiv. Mina nu se supara insa se simti putin ciudat.
- Sun bine, nu iti fa griji pentru mine, zambi el slab.
Mina stia ca minte, stia ca este ceva in neregula cu el si nu se va lasa pana nu va afla, de asta era sigura. Se intoarse cu spatele si facu doi pasi, cand simti ceva cald care statea pe umarul ei.
- Fabienne...
Isi intoarse capul si il vazu pe Flinn. Inghiti in sec, si se intoarse cu fata spre el. Nu stia ce se intampla in momentul ala. Nu stia ce asteapta de la el. Nimic... Oare era adevarat? Oare ce se intamplase cu ea? De cand il cunoscuse se purtase total diferit. Clipi incet din ochi si isi trecu mana lin prin par.