children of the damned

[Kurt F. Malfoy]

• Intrebarea ei ii starni curiozitatea tocmai pentru ca interesul ei fata de el era mai crescut decat de obicei. Zambi scurt,intorcandu-si privirea catre ea. Acea privire de psihopat,fixa si stralucitoare,dar care cu toti se obisnuisera si totusi,care inca mai facea ca inima sa iti sara din piept,mai ales in timpul crizelor sale,de iti venea sa te intebi daca nu cumva erai urmatoarea lui victima. Stia insa ca Lexie se obisnuise si devenise chiar rece in fata incercarilor lui de a o speria. Asa ca ramase drept,raspunzandu-i scurt:
  
  '' Am facut pe-a exorcistul in Little Hangleton.''
  
  Incepu sa rada in hohote,mai puternic decat de obicei,parca auzind-o si pe ea razand. Ceea ce se vroia a fi o gluma purta o istorie a naibii de infricosatoare si buna de luat pentru un scenariu a unui film horror. I se facu rau doar aducandu-si aminte de tot ce vazuse, de naivitatea Incuiatilor si de felul in care rostise toate acele formule,de toata apa sfintita. Nu era preot,dar stia mai multe decat ei. '' Nu,vorbesc serios. Poate te intrebi de ce un vrajitor inca mai crede in demoni si Atotputernic? Nu exista Dumnezeu,dar demonii suntem noi. Eu doar incercam sa scot partea intunecata din bietii Incuiati. Majoritatea au murit.'' Sa fi fost din cauza demonilor dinauntrul lor sau din cauza celui care pretinse ca dorea sa ii ajute?