the north remembers

[Isolde du Maurier]

• Jon reusi sa nu clipeasca, in timp ce Callysto asculta din ce in ce mai interesata. Planul surorii sale parea destul de bun, si solid, iar Jon ii confirma aceasta parere printr-o incuviintare a capului, insa ramase tacut pentru cateva minute, rumegand probabil ideile primite recent. India avea o vaga banuiala ca acestuia nu-i prea placea sa fie facut la strategie de catre o femeie. Intr-un final, calcandu-si pe mandrie, capitanul se intoarse cu fata la ele, spunand:
  "Atunci, de ce mai stam aici?"
  
  Callysto zambi, trecandu-si mana prin par, apoi se ridica. Incepu sa-si pregateasca pelerina, invartindu-se plina de emotii prin camera.
  "Eu ma duc sa mobilizez oamenii si sa incep pregatirile", continua Jon, indreptandu-se spre usa, iar in clipa urmatoare iesi.
  
  Fosta viperina astepta cateva minute, timp in care freca absenta o cizma, dupa care vorbi:
  "E un baiat tare bun, insa ma doare cand il vad ca sa chinuie pentru mine. Nu pot avea alte sentimente pentru el, in afara de acelea de o profunda prietenie"
  
  Tonul ei era unul mahnit, insa resemnat. Isi daduse de mult seama ca lucrurile erau foarte reci intre ea si Jon, dat fiind faptul ca ea inca il iubea pe Sasha.