Dragon blood

[Ema Snow]

Degetele lungi mangaiara penele albe ale bufnitei. Trecuse ceva vreme de cand Ema nu mai avusese grija de moralul lui Artemait. Nu cine stie ce, dar suficient de multa vreme incat bufnita sa refuze sa mai duca scrisorile Soimencei.
" Eii... Artie!" Ema aproape ca latra cuvintele cand bufnita o ciupi de deget, vanandu-i atentia. Insa nu apuca sa spuna ceva. Sunetul inconfundabil al unei aparitii se facu auzit, iar fata isi intoarse privirea. [i]' Julieta?'[/b] Abia daca observa ca nu era decat un gand, ca nu-i daduse glas, dar Ema se culese imediat de la baza copacului la care statea. Artemait i se muta din poala pe antebrat.
Cand si-a auzit numele, nu mai era niciun dubiu, iar Ema s-a grabit sa o imbratiseze pe Cercetasa.
" Julieta! Ma bucur sa te vad!" spuse pe nerasuflate. " Ce faci pe aici?"