Dragon blood

[Ema Snow]

Soimeanca isi trase bagheta de la curea si se apleca usor in fata, cu ochii mereu pe miscarea creaturii. Era ingrozitor de rapida. Ema nu-si amintea sa mai fi vazut ceva asemanator. Ce-i drept, nu prea isi putea da seama ce era. Remarca faptul ca era de un negru nobil, destul de mare si cu o forma nedeslusita. Creatura avea o gratie extraodinara in sariturile acelea.
Ii veni in minte imaginea lui Touplenden, un dragon Negru Vienez de la Sanctuar. Neagra si supla, Toup o sfida mereu cu ochii ei mari si albastri, dar o lasa sa ii mangaie solzii matasosi de pe cap din cand in cand. Sa stea in preajma unui Negru Vienez era o senzatie plina de adrenalina. Mereu in tensiune, in asteptarea momentului cand va sari la tine, dar totodata relaxat, privind in ochii mari si comparand dimensiunile corpului.
" Gratie mortala..." sopti usor Ema, apropiindu-se de Julieta.
'Intrusul' paru sa o auda. Isi intoarse brusc capul si facu o miscare rapida spre ele.
" Lumos maxima!" spuse tanara cat de calm, iar creatura se retrase din fata luminii.
Cu pasi mici, dar incercand sa para cat de impunatoare se poate, Ema inainta, facandu-i semn Julietei. Trebuia sa afle ce era fiinta ghemuita acum sub lumina puternica din varful baghetei, la cativa metri in fata lor