Dragon blood

[Julieta D. Thibault]

• Inghiti in sec si mangaie usor puiul de dragon. Ofta scurt privindu-l cu mila sau mai bine zis compatimire. Saracul cine stie unde era mama lui si acum nu stia cum sa se descurce singur, caci pana la un an fiecare pui este invatat de mama sau parintii lui cum sa se descurce. Simti un nod in stomac. Si ea crescuse fara parinti si stia cat de greu e chiar daca ea era un om si el un animal, in fond tot o fiinta cu sentimente era, chiar daca poate la animale nu erau asa dezvoltate ca la un om. O privi pe Ema pret de cateva secunde, zicand:
  
  - Poate e de la Sanctuar, dar si-a pierdut marcajul..daca a fost si prins probabil intr-o cursa. Continua ea studiind animalul din toate partile, ca apoi sa se opreasca cu privirea la rana care era destul de urata. Nu se pricepea ea foarte bine la rani caci cam chiulse de la orele acelea, tipic ei, dar se descurca cat de cat. Isi scarpina obrazul si apoi barbia in semn de intrebare, ce putea face?
  
  Ofta din nou, dar de data aceasta scurt si continua sa studieze rana. Isi scoase bagheta si se ruga doar sa iasa vraja, o indrepta spre rana puiului si zise o vraja in gand ca apoi sa observe cum rana se vindeca incetul cu incetul pana isi revine la normal.
  - Uhm..a mers? zise ea dandu-si mana de la ochi.